Aspecte Etiologice ale Toxicomanului

Argument

Schimbările sociale majore din România ultimului deceniu, datorate contextului geopolitic internaţional, dar şi evoluţiei politice interne, au adus în discuţie un fenomen social care s-a dovedit a fi de o amploare îngrijorătoare: consumul de droguri. Includerea ţării noastre pe ruta balcanică a drogurilor a luat complet pe nepregătite societatea românească. Nici unul dintre segmentele sale (educaţie, sănătate, justiţie, poliţie, etc.) nu a reacţionat prompt şi într-un mod corespunzător. Nici chiar sistemul nostru de valori, atitudini, mentalităţi, nu a putut să absoarbă această problemă nouă, să îi găsească modalităţi adecvate de rezolvare.

Toleranţa şi/sau neputinţa autorităţilor de a controla traficul de substanţe psiho-active de la graniţe şi de pe teritoriul României, scăderea nivelului de trai al populaţiei, politica traficanţilor de a oferi uneori pe nimic noul produs, au făcut ca România să devină foarte repede şi o ţară consumatoare, o ţară în care traficul de stupefiante a devenit din ce în ce mai organizat, în care numărul consumatorilor de droguri a crescut de la an la an. Astfel, consumul pare să fi atins în prezent un nivel suficient de ridicat încât să încurajeze în continuare traficul de stupefiante în România.

Fenomenul consumului de droguri a păstrat aceeaşi traiectorie: scăderea vârstei medii a consumatorilor, concomitent cu mărirea numărului de consumatori şi mai ales a celor care se injectează. Chiar dacă aceste creşteri au fost sesizate şi semnalate de-a lungul anilor de specialisti, de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), de Fondul Naţiunilor Unite pentru SIDA (UNAIDS) şi Fondul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), ele au fost luate în considerare de autorităţi destul de târziu, o politică de prevenire şi combatere a traficului de droguri la nivelul României fiind elaborată abia în 2002 .

Astăzi, când din datele oferite de studiile din ultimii ani , din numărul de capturi de droguri, din numărul persoanelor cercetate pentru trafic şi deţinere ilegală, din rapoartele de constatare medico-legală, din adresabilitatea persoanelor la serviciile psiho-medicale, se profilează o situatie dramatică, autoritatile statului au început sa fie real preocupate de aceasta problematică.

Problemele sociale determinate de consumul de droguri au, la rândul lor, numeroase consecinţe economice, juridice, criminologice şi medicale pe termen scurt şi lung, care influentează negativ atât viata şi condiţia de bunastare a indivizilor ,cât şi a comunitaţilor din care fac parte.

Totuşi, ca problemă socială nu atat consumul, cât dependenţa de droguri este importantă. În numeroase cazuri, consumul poate fi ocazional şi nu generează, dependenţă. În schimb, starea de dependeţă faţă de anumite substanţe chimice, utilizate pentru a produce efecte agreabile ori pentru a evita durerea si discomfortul, are multiple efecte negative din punct de vedere psihologic şi fiziologic. Asemenea efecte negative determină modificari ireversibile cu caracter fizic şi psihic, care afectează profund starea de sanatate a individului.

Tânara generaţie aflată ea însăşi în plină perioadă de tranziţie, specifică adolescenţei (adică într-o perioadă a căutării şi a descoperirii propriei identităţi, a cunoaşterii şi a înţelegerii de sine şi a celor din jur, a confruntării cu probleme existenţiale şi cu nevoia vitală de a le rezolva), a reacţionat rapid. Lipsiţi, de cele mai multe ori, de înţelegerea, de răbdarea adulţilor de a-i asculta, de fermitatea acestora în a propune soluţii de viaţă coerente, tinerii au cedat mirajului retragerii într-o lume în care numai ei pot avea acces, departe de intruziunile şi agresivitatea celor care nu sunt de o vârstă cu ei.

Lucrarea de faţă îşi propune analiza fenomenului de toxicomanie în rândul tinerilor de astăzi, prin identificarea factorilor protectivi şi de menţinere a acestuia, încearcând să prezinte soluţii viabile pentru prevenirea consumului de droguri.

CAPITOLUL I DEFINIŢII ŞI CONCEPTE DE BAZĂ ÎN CERCETAREA TOXICOMANIEI

1.O scurtă istorie a consumului de droguri

Drogurile reprezintă astăzi, pentru toate ţările, una dintre cele mai grave probleme sociale ale ultimului secol. Pentru o clipă de plăcere, urmată însă de mizerie, de pierderea demnităţii şi nu de puţine ori, de moarte, milioane de oameni îşi schimbă viaţa într-un mod fundamental. Tentaţia de a ajunge la stări de euforie îşi are rădăcina în timpuri de mult apuse.

După opinia lui Mircea Eliade şi a multor antropologi consumul de droguri a apărut în contextul ritualurilor religioase, care au fost bazate pe o anumită activitate halucinogenă, de transă, de iniţiere, de calatorie în lumea de dincolo. Aceste stări erau determinate de substanţe halucinogene (dintre care cea mai cunoscută în spaţiul românesc era mătrăguna). Dincolo de Atlantic, în America era folosită mescalina (utilizată la anumite ritualuri) sau cocaina.