Colecistita acută

INTRODUCERE

Odată cu evoluția societății moderne, apar la individ boli noi care necesită o abordare medicală diferită. Este demonstrat astăzi că mediul fizic, cultural și social în care trăiește omul prezintă componente care să crească probabilitatea apariției afecțiunilor digestive.

Lucrarea de față își propune să prezinte aspecte teoretice și practice ale colecistitei acute. Diagnosticul și tratamentul colecistitei acute a constituit un subiect de dezbatere de-a lungul timpului și reprezintă și astăzi unul din elementele esențiale ale abordării terapeutice unitare în patologia medicală.

Lucrarea are drept scop efectuarea unui studiu al pacienților de vârsta a treia, un procent important din patologia medicală, cu implicații destul de mari în tratamentul și evoluția altor boli asociate.

Colecistita acută constituie o importantă problemă de sănătate publică cu consecințe socio-economice și individuale majore, cu scăderea calității vârstnicului, senescența și limitarea funcțională respiratorie, cu funcții locale și sistemice de apărare reduse, ceea ce duce la costuri mari pentru sistemul de sănătate și handicap individual.

Incidența reală a colecistitei acute este greu de apreciat exact statistic, în aceasta intervenind factori de eroare. Cert este faptul că pe măsura prelungirii duratei medii de viață ea devine tot mai frecventă la decade avansate, exprimând și prin aceasta raportul direct de cauzalitate cu litiaza biliară.

Gravitatea colecistitei acute este direct proporțională cu forma anatomopatologică, cu intensitatea procesului obstructiv și infectios, cu vârsta precum și cu dezechilibrele electrilitice și metabolice secundare.

I. PARTEA GENERALĂ

CAPITOLUL I

ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA CĂILOR BILIARE

De la nivelul hepatocitelor unde a fost secretată, bila este condusă până în duoden, printr-un sistem de canale care formează căile biliare. Dintre acestea unele sunt situate în interiorul glandei și constitue căile biliare intrahepatice ,iar altele se găsesc în afara ficatului și reprezintă căile biliare extrahepatice.

1.1.CĂILE BILIARE INTRAHEPATICE

Căile biliare intrahepatice încep cu canaliculele biliare, după care urmează o serie succesivă de canalicule (interlobulare, perilobulare, bilifere), care până la urmă se adună în cele două ducte hepatice, drept și stâng.

Căile biliare intrahepatice urmează în general modul de ramificație al venei porte și al arterei hepatice, mai ales în ce privește afuenții mai voluminoși, care vor forma ductele hepatice drept si stâng.

Fig.1. Căile biliare intrahepatice

1.2.CĂILE BILIARE EXTRAHEPATICE

Căile biliare extrahepatice sunt formate din:

- calea biliară principală (canal hepatic comun și canal coledoc)

- calea biliară accesorie (vezicula biliară și canalul cistic)

a. Calea biliară principală - este formată din canalul hepatic continuat de canalul coledoc fiind adesea reunite și poartă numele de canalul hepatocoledoc.

Canalul hepatic comun - se formează prin unirea celor două canale hepatice, drept și stâng. El coboară în marginea liberă a micului epiplon și fuzionează la nivelul marginii superioare sau înapoia primei porțiuni a duodenului, cu canalul cistic venit de la vezicula biliară, formând canalul coledoc.

Canalul coledoc - continuă canalul hepatic comun, el conduce bila în duoden și prezintă patru segmente: supraduodenal , retroduodenal, retropancreatic, intraparietal.

Se termină printr-un orificiu comun cu canalul pancreatic unindu-se cu aceasta în ampula hepatopancretaică a lui Vater. In această zonă există o importantă formațiune musculară- sfincterul lui Oddi, a cărei funcționare asigură tranzitul normal al bilei spre duoden.

b. Calea biliară accesorie - este reprezentată de vezicula biliară și canalul cistic.

Canalul cistic - leagă calea biliară principală cu vezicula biliară, are un traiect oblic, este flexuos și prezintă porțiuni dilatate alternând cu altele înguste. Porțiunile cele mai strâmte se găsesc la mijlocul canalului, în apropierea veziculei biliare, aici de obicei se opresc calculii veniți din veziculă.

Prin canalul cistic, bila ajunge în vezicula biliară (în intervalurile dintre mese) și apoi se scurge înapoi în coledoc în timpul meselor.