Demența Vasculară

Cuvânt înainte

Patologia cerebrovasculară reprezintă prin imporanţa sa o problemă serioasă de sănătate publică, deci cunoaşterea unor noţiuni legate de această patologie sunt importante pentru oricare din medici. De aceea lucrarea de faţă a fost creată pentru a prezenta aspecte legate de demenţa vascualară.

Patologia aleasă a fost demenţa vasculară deoarece aceasta este una din urgenţele medicale, etiologia sa este complexă, iar terapia trebuie aplicată imediat ce diagnosticul este suspicionat deoarece boala poate duce la agravare şi ulterior deces prin bolile asociate sau complicaţii.

În lucrarea de faţă vor fi prezentate atât noţiuni teoretice legate de tema studiată, dar şi un studiu realizat cu ajutorul bazei de date a Clinicii de Neurologie a Spitalului Clinic Judetean Sibiu.

Prin lucrarea de faţă aş dori să mulţumesc în mod deosebit domnului profesor universitar dr. Pereanu Marcel, pentru sprijinul şi îndrumarea acordate pentru realizarea acestei lucrări.

Generalităţi :

Demenţa presupune pierderea funcţiilor creierului, de obicei cu un caracter progresiv si ireversibil. O modificare patologică are loc la nivel cerebral prin lezarea şi moartea neuronilor. Moartea celulelor nervoase într-un anumit ritm este un proces normal, însă în cazul demenţei, acest proces se desfaşoară mult mai rapid si are un caracter patologic. Ca urmare, creierul nu mai poate funcţiona în mod corespunzator. Există peste 100 de tipuri de demenţă, cea mai cunoscută fiind cea Alzheimer.

Persoanele cu demenţă au probleme în special cu memoria de scurtă durată şi mai rar cu memoria de lungă durată. Practic pacientul uită ceea ce a facut cu câteva momente înaintea examinarii de către specialist, sau uită ceea ce tocmai a spus. De asemenea, pacieţii cu demenţă prezintă dificultăţi de vorbire, de orientare în timp si spaţiu, de învăţare. Unii bolnavi necesită îngrijire permanetă, fiind incapabili să îndeplinească activităţi ale vieţii de zi cu zi (spălatul, îmbrăcatul, alimentatul).

Perioada de evoluţie este de până la 20 de ani şi nu reprezintă, de regulă, motivul decesului bolnavului.

Demenţa vasculară este definită în DSM III ca o demenţă datorată unei maladii cerebro-vasculare semnificative; ca urmare a unor AVC ischemice sau rar hemoragice în care se blochează fluxul sangvin înspre anumite zone ale creierului.(25)

Epidemiologie:- în populaţia de peste 65 ani exista 5% forme de demenţă severă si 15% demenţă de severitate medie; în populaţia de peste 80 de ani există 20% forme de demenţă severă;

- în timp ce demenţa Alzheimer este mai frecventă la femei, demenţa vasculară este mai frecventă la barbaţi.(14)

Etiologie: - este întotdeuna prezentă o boala cerebrovasculară; leziunile SNC identificate la acesti pacienţi depăşesc amploarea modificărilor întâlnite în mod normal la persoanele în vârstă. De regula leziunile apar atât în substanţa albă, cât şi în cea cenuşie, incluzând regiunile subcorticale şi nucleii. Se pot detecta frecvent urmele unor infarcte mai vechi şi boli vasculare sistemice.

Alte cauze frecvente de demenţă care nu poate fi recuperate sunt:

-boala Parkinson, o tulburare a mişcarii; demenţa apare la pana la 30 % din persoanele cu această afecţiune;

- demenţa cu corpi Lewy, care constă în formarea de depozite cu proteine (corpii Lewy) în neuroni. Această afecţiune are unele simptome asemănatoare celor din boala Alzheimer sau celor din boala Parkinson, dar are si unele simptome diferite, cum ar fi halucinţiile vizuale;(18)

- demenţa fronto-temporală, în care simptomele principale ar putea fi modificări ale personalitaţii/comportamentului;(7)

- traumatisme severe localizate la nivelul craniului, cu pierdere a cunoştinţei.

Cauze mai puţin frecvente de demenţă care nu poate fi recuperată cuprind:

- boala Huntington, care este o afecţiune rară, moştenită;

- leucoencefalopatiile, care sunt afecţiuni ale ţesuturilor profunde ale substanţei albe a creierului;

- boala Binswanger, un tip de demenţă vasculară care poate apărea la persoanele care au avut o perioadă îndelungată o tensiune arterială crescută sau la persoanele cu rigidizare severă a arterelor (ateroscleroză);

- boala Creutzfeldt-Jakob, o afecţiune rară si fatală care distruge tesuturile creierului;

- traumatisme cerebrale datorate accidentelor sau boxului, unele cazuri de scleroză multiplă (SM) sau scleroză laterală amiotrofică (SLA), atrofia multi-sistemică, un grup de afecţiuni degenerative ale creierului care afectează mişcările si funcţiile autonome cu o importanţă deosebită în patologia afecţiunii;

- infecţii cum ar fi boala vacilor nebune sau sifilisul într-un stadiu avansat.

Antibioticele pot trata in mod eficient sifilisul in orice stadiu, dar vătămarea cerebrală care a avut deja loc nu mai poate fi recuperată.

Medicii specialişti pot trata anumite cauze de demenţă, restabilind:

- funcţia mentală; a glandei tiroide (hipotiroidism); deficitul de vitamina B12 sau de acid folic; intoxicaţia cu metale grele, cum ar fi cea cu plumb; efecte adverse ale unor medicamente sau interacţiuni medicamentoase; unele tumori cerebrale; hidrocefalia cu presiune normala, care apare atunci când lichidul din creier se formeaza în cantitate prea mare, creând o presiune asupra ţesuturilor cerbrale; unele cazuri de alcoolism cronic; unele cazuri de encefalită, o infecţie a creierului; infecţia HIV/SIDA.