Depresia

Depresia a fost recunoscută ca tulburare încă din antichitate: o dovedeşte papirusul Ebers din Egiptul Antic (1550 IC), unul dintre cele mai vechi documente medicale din lume; în acest papirus, este descrisă o "tulburare" de mâhnire (descurajare) severă, echivalentă cu definiţia modernă a depresiei.

Pe lânga referirile la depresie pe care le întâlnim în literatură, observăm şi că mulţi filozofi, scriitori, politicieni, actori, scriitori sau oameni de ştiinţa au suferit de-a lungul vieţii lor de episoade de depresie.

Cunoaşterea şi diagnosticul afecţiunilor nu pot constitui un scop în sine. Istoria arată că medicina îşi are originea nu în speculaţii fiziologice sau în anumite cunoştinţe teoretice, ci în instinctul de conservare al individului şi în tendinţa de ajutor reciproc în cazuri de accidente sau boli, tendinţă izvorâtă din viata socială.

Deci " a vindeca sau cel puţin a uşura suferinţa" a fost dintotdeauna scopul practicilor medicale.

În sfârşit trăirile prezente de-a lungul celor 3 ani de şcoală, dar sigur şi cu retrospecţii, căci nu pot să spun că până acum nu am trăit, dar întoarcerea mea în timp vizând paralel evoluţia, îmi va oferi descoperirea de sine despre diagnostic, boală şi pacient.

Aşadar, „DEPRESIA” sufletească, trupească, sau spirituală, nu va putea fi oblăduită pe deplin fără dragoste şi iubire. Iubirea de sine, de aproapele tău izvorâtă din unda amăgitoare a făgăduinţei uneori, din vântul iscat din larg şi spulberat peste diguri, de unde am ajuns să culeg o floare de stâncă cu care să alin suferinţa celor din jur.

Ceea ce mi-am dorit e bine definit în capul meu, care abia acum stă matur, gânditor, dojenitor şi stăpân pe situaţie. Ştiu în sfârşit ce vreau şi ce am de făcut şi las pripeala de-o parte şi păstrez doar „semnul pământului”, rădăcina provenienţei şi îmbrac „ zeghea românească” prin care omul sfinţeşte locul.

Depresia este o afecţiune mintală caracterizată de episoade persistente sau recurente de tristeţe şi melancolie patologică. Aceste episoade durează mai mult de câteva săptămâni şi au un impact negativ asupra vieţii sociale, profesionale, familiale şi intime a individului.

Depresia reprezintă o trăire de suferinţă şi tristeţe profundă. Această afecţiune influenţează apetitul pacienţilor, somnul şi părerile lui asupra lumii în general. Depresia este mai mult decât o dispoziţie proastă de moment, mai mult decât o stare de rău care poate fi învinsă prin dorinţa de a trăi. Persoanele care suferă de depresie nu pot, pur şi simplu, să facă faţă situaţiei, să treacă peste ceea ce este rău şi să se simtă bine.

În întreaga lume se estimează că 121 de milioane de persoane suferă de depresie. Episoadele depresive apar indiferent de gen, rasă, pregătire educaţională sau de starea materială.

Depresia poate debuta cu simptome de anxietate (cum ar fi o îngrijorare excesivă) sau cu simptome precum tristeţea sau lipsa de energie, care durează de mai multe zile sau luni, înainte de instalarea completă a depresiei. Pot apărea tulburari în capacitatea de concentrare sau de memorare, sentimentul de pierdere a plăcerii în activităţile care altădată erau plăcute, sentimentul de pierdere a speranţei, scăderea energiei, modificări ale somnului şi ale poftei de mâncare. Persoana cu depresie se poate izola social de ceilalţi şi îşi poate pierde interesul pentru activitatea sexuală.

Tulburarile depresive sunt clasificate în funcţie de severitatea şi de durata lor.

Depresia poate fi uşoară, moderată sau severă.

Evoluţia depresiei variază de la o persoană la alta. Pot fi prezente simptome uşoare sau severe de depresie, pentru o perioadă îndelungată de timp sau pentru o perioadă scurtă. Un procent mic de persoane se simt depresive în marea majoritate a vieţii lor; acestea necesită un tratament de întreţinere.

Majoritatea pesoanelor cu depresie pot fi tratate cu succes cu medicamente, consiliere profesională sau o combinaţie a celor două.

În stagiul clinic efectuat în Spitalul Judeţeat II, secţia Psihiatrie, Piteşti am întâlnit foarte multe cazuri în care depresia a fost motivul pentru care aceşti pacienţi/clienţi, au fost internaţi.Pentru această lucrare am selectat un număr de trei cazuri , încercând pe cât posibil ,să tratez acest subiect respectând toate etapele lui, sub stricta coordonare a D- nei Instructor Popescu Magdalena Primul caz, pacienta M.D. în vârstă de 22 ani, cu domiciliul în Str. Exerciţiu, Bl. A1, Sc. B, Piteşti Jud. Argeş, spitalizată la data de 11.02.2010 până la 16.02.2010 se internează în secţia Psihiatrie din următoarele motive: nelinişte, teamă, panică, anxietate, insomnii. Pe baza examenului clinic se hotărăşte internarea pacientei sub îngrijirea Dr. Stancu Eugenia. Pe perioada spitalizării se fac multiple investigaţii: examenul psihologic, analize de sânge, urină, în urma cărora se pune diagnosticul de Tulburare depresivă,anxioasă generalizată.

Cel de al doilea caz, pacienta A.E. în vârstă de 56 ani, cu domiciliul în Piteşti, Jud. Argeş, spitalizat la data de 16.02.2010 până la 23.02.2010 se internează în secţia Psihiatrie din următoarele motive: nelinişte, agitaţie, dispoziţie de presiune, anxietate, insomnie mixtă Pe baza examenului clinic se hotărăşte internarea pacientei sub îngrijirea Dr. Marinescu Sorin Gabriel.

Pe perioada spitalizării se fac multiple investigaţii: examenul psihologic, analize de sânge, urină, în urma cărora se pune diagnosticul de Reacţie depresivă anxioasă cu atacuri de panică.

Cazul al treilea, pacienta D.F.,în vârstă de 64 de ani,cu domiciliul în comuna: Albota,judeţul Argeş,s-a internat în data de 15.06.2010 până în data de 20.06.2010, se internează în secţia de psihiatrie din următoarele motive.dispoziţie depresivă;idei suicidare.

Pe baza examenului psihologic şi a examenului clinic,s-a confirmat diagnosticul de psihoză depresivă cu idei de suicid şi supraponderabilitate.