Evoluția Silicozei în Bazinul Rodna în Ultimul Deceniu

Domeniu: Medicină

Conține 1 fișier: pdf

Pagini : 66 în total

Cuvinte : 14740

Mărime: 1.25MB (arhivat)

Publicat de: Iuliu Burcea

Puncte necesare: 10

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof. univ. Dr. Marilena Oarga

Facultatea de Medicina

Universitatea de Medicina si Farmacie "Iuliu Hatieganu", Cluj-Napoca

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

Introducere .4
I. Date generale din literatură .. 6
1. Pneumoconiozele : istoric, generalități , definiție , clasificare ..6
2. Clasificarea internațională a opacitătilor radilogice pulmonare ...10
3. Silicoza : definiție, etiologie .16
4. Patogenia silicozei 22
5. Diagnosticul silicozei ...26
6. Evoluția și complicațiile silicozei 30
7. Tratament și profilaxie silicozei .. 32
II. Cercetări personale .34
1. Introducere 34
1.1. Referințe istorico-geografice despre bazinul minier Rodna ...34
1.2. Obiectivele cercetării .37
2. Material și metodă ... 38
3. Rezultate ...41
3.1. Caracterizarea lotului ..41
3.2. Prezența obiceiului de a fuma .44
3.3. Vechimea expunerii la pulberi a lotului studiat ..46
3.4. Perioada de timp în ani de la încetarea expunerii la pulberi ...48
3.5. Ocupția muncitorilor din lotul studiat în cadrul Exploatării Miniere Rodna ..50
3.6. Boli profesionale asociate la lotul studiat ...51
3.7. Afecțiuni pulmonare asociate la muncitori incluși în studiu ..53
3.8. Prezența și evoluția silicozei la lotul de muncitori studiați 55
4. Discuții .62
Concluzii .. 63
Bibliografie ... 64

Extras din licență

Introducere

Silicoza este o pneumoconioză prin excelență colagenă cauzată de inhalarea îndelungată a pulberilor cu conținut semnificativ de bioxid de siliciu ( SiO2 ) liber cristalin [1].

Pneumoconiozele sunt afecțiunile pulmonare, numite și ,,pneumomonoultramicroscopicsilico-volcanioze” produse de praful aspirat în condiții profesionale pe căile respiratorii, ce este de natură anorganică, foarte rar de natură organică. Ajuns în căile respiratorii, acest praf fin, format din particule microscopice se depune în bronhii și în parenchimul pulmonar [2].

Parenchimul pulmonar este înlocuit cu țesut conjunctiv, boala e numită după natura prafului care a determinat îmbolnăvirea, în cazul silicozei îmbolnăvirea este provocată de praful fin, inhalat, de siliciu [3].

Odată cu perfecționarea proceselor tehnologice din industrie expunerea profesională a scăzut mult dar totuși rămâne o patologie de actualitate pentru că expunerea nu a dispărut în totalitate și fiindcă odată instalată, boala, evoluează chiar dacă expunerea a încetat.

Astfel, silicoza rămâne o patologie de mare actualitate, mai ales în țara noastră, fiind printre primele boli profesionale datorită frecvenței sale prin prisma multitudinii de profesii cu risc de îmbolnăvire încă practicate, evoluției sale de multe ori imprevizibilă și progresivă și frecventelor complicații ( tuberculoză pulmonară, insuficiență respiratorie ).

Cei mai afectați de această boală sunt minierii iar acest lucru se știe încă din vechime. Deși la noi în țară această profesie este practicată tot mai puțin datorită închiderii majorității explotărilor miniere, această patologie profesională este de actualitate datorită evoluției sale și după încetarea activității profesionale și dispariția expunerii la oxizi de siliciu.

Bazinul minier Rodna, situat în județul Bistrita-Năsăud, a reprezentat una din exploatăriile miniere importante din România dar și un mediu profesional cu risc crescut pentru silicoză, fapt dovedit prin multiplele cazuri prezente chiar și azi când au trecut 5 ani de la închiderea Explotării Miniere Rodna.

Prin această lucrare voi încerca să demonstrez că această boală evoluează, fie expunerea este prezentă și mai ales dacă expunerea a încetat, urmărind pe cei expuși, foști angajați ai E.M. Rodna, pe parcursul a 10 ani,chiar dacă expunerea a dispărut pentru majoritatea odată cu oprirea din activitate a acestora. În cadrul studiului efectuat sunt incluși foști angajați ai Exploatării Miniere Rodna, care a încetat să funcționeze la 1 ianuarie 2007.

Vreau să mulțumesc pe această cale domnei Profesor Universitar Doctor Marilena Oarga pentru ințelegerea, sprijinul acordat, numeroasele îndrumări și sfaturi care m-au ghidat la realizarea acestei lucrări.

II. Date generale din literatură

1. Pneumoconiozele

Pmneumoconiozele sunt cunoscute ca cele mai vechi îmbolnăviri profesionale a căror istorie este strâns legată de dezvoltarea minieritului. Probabilitatea existenței lor încă din neolitic a fost sugerată de cercetăriile efectuate asupra unor cadavre preistorice și a unor mumii egiptene [4].

Chiar și Hipocrate a semnalat dispneea minerilor, din antichitate, ca la începutul erei noastre sa fie sesizat efectul dăunator al pulberilor din mine de către Plinius, care recomanda și câteva măsuri profilactice. În lucrarea ,, Von der Bergsught und anderen Bergkranheiten “ din evul mediu, Parecelsus redă principalele operații generatoare de risc pneumoconiogen. Efectele nefaste ale expunerii la pulberi in minele din lanțul Carpatic sunt redate de Agricola în lucrarea ,,De Re Metalica“ din anul 1556 iar Ramazzini, în anul 1700 descria deosebit de exact bolile profesionale ale minerilor în tratatul ,, De Morbis Artificum Diatriba ” [5].

Primele observații morfologice sunt făcute de Morgani, în secolul XVIII, care a făcut mai multe autopsii minerilor, găsind în plămâni mase dense, antracotice.

Odată cu industrializarea s-a dezvoltat și minieritul ducând și la creșterea interesului față de afecțiunile provocate de acesta. În 1837, Thomas Stratton, introduce termenul de antracoză, desemnând o pneumopatie cronică a minerilor ce munceau în minele de cărbuni. În 1967, Zenker, vorbește de pneumoconioză și în 1870, Visconti lansează termenul de silicoză cu o mai largă circulație în literatura medicală [5].

Pentru multă vreme cunostințele în domeniu au fost insuficiente, atât în ceea ce privește agresivitatea diverșilor constituenți din pulberile inhalate cât profilaxia față de acestea, de aceea terminologia de referință a fost neadecvată [1].

Bibliografie

1. Oarga, M.(2006) , Medicina Muncii, Editura Medicală Universitară ,, Iuliu Hațieganu " , Cluj-Napoca.

2. http://www.bloguletul.net/page/28/.

3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Silicoz%C4%83.

4. Worth, G. (1981), Handbuch der gesamten Arbeistmedizin, II Band , 144 ,Berutskrankheiten, 2 teil Band, Baader.

5. Cocârlă, A. (1985), Bronhopneumopatii în mediu industrial, volum II,Editura Dacia, Cluj-Napoca.

6. Galy. P., Voisin. C., Berard. J., Grailles. M., Prignot. J.,(1988), Les tubercul pneumoconioses Masson, Editura Cie, Paris.

7. BARHARD, Z., ROTARU, G., LĂZĂRESCU, I. (1983), Pneumoconioza minerilor din exploatările carbonifere, 22, 261,Editura Medicală, București.

8.GROSS, P.(1983), Pneumoconioses, în Encycopaedia of Occupational Health and Safety,vol II, Ed. ILO,Geneva.

9. Parmeggiani, L. (1983) Pneumoconioses international classification în Encycopaedia of Occupational Health and Safety,vol II, Ed. ILO,Geneva.

10. Niculescu, T.(1995), Pneumoconiozele în Medicina Internă,sub redacția L. Gherasim, volumul III, Editura Medicală, București.

11. Oarga, M., Dumitru, C.B., Ionuț, R. (2008), Radiologia pneumoconiozelor,clasificarea internatională ILO 2000,scopuri, limite, perspective,Clujul medical, volumul I, numărul 1, 2008, pp 22, accesat decembrie 2011 la adresa : [http://www.clujulmedical.umfcluj.ro/archive/1-2008.pdf].

12. http://www.cs.cmu.edu/~adg/images/minerals/q/cristobal.jpg

13. ZISKIND M. , JONES R. , WEILL H. (1976) , Silicosis ( State of the Art) , Revista americană de boli pulmonar , numărul 113, pp 64, București, 1976.

14. DANIELLO, L., MAIER, N., ȘERBAN, Al., GELEPEU, E., PETRESCU, G., HOLAN, T., NADUDVARY. Gh.(1980),Studiul clinic si experimental din minele de argilă, St. Cercet. Med.,numărul 11, pp 31,1980 Cluj-Napoca.

15. Ministerul Industriei - Departamentul Industriei Miniere și Geologiei. (1991), Norme de protecția muncii pentru industria minieră, Bucuresti.

16. http://imaging.birjournals.org/content/15/1/11/F1.small.gif

17. Petram, M., Cocârlă, A., Onlici C.D., Negoiescu, S. (1994), Lipoproteinoza complicând evoluția unei silicotuberculoze, Comunicare la Conferința Națională de Medicina Muncii, Sinaia.

18. Daniello, L., Mladin, T., Gelepu, E. (1958), Silicoza și silicotuberculoza, Editura Academiei, București.

19. CURRAN, R.C., ROWSELL, E.V. (1988),The application of the diffusionchamber techinques to the study of silicosis,J. Path. Bact.,66.

20. VIGLIANI E. C.,CHIAPPINO G. (1987),Physiopatologie de la silicose,Rev. Prat., 26.

21. Allison, A.C. (1981), Effects of silica on cellsin culture. In Inhaled Particles, volumul III, pp 437, Editura W.H. Walton, Unwin.

22. Nash, T., Allison , A.C., Harington, J.S.(1976), Physio-chemical properties of silica in relation to its toxicity, Revista Nature, Londra.

23. Gabor, S., Anca, Z., Zugravu, E.(1984), Effect of silica on peroxidation in the red cells, Int. Arch. ,Abesteimed, nr 32.

24. Heppleston, A.G. (1982), Silicotic fibrogenetic; A concept of pulmonary fibrosis, Ann. Occup. Hyg., nr 26.

25. http://pathhsw5m54.ucsf.edu/cts/unknown5/images/silic10.jpg

26. Schuyler, M.R., Gaumer, H.R., Stankus, R.P., et all (1980), Bronchoalveolar lavage in silicosis, Lung, nr 95.

27. Civil, G. W., Hepplestone, A. G. (1989), Replenishment of alveolar macrophages in silicosis: implication of recruitment by lipid feed-back, British Journal of Pathology, nr 60.

28. Lugano, E. M., Dauber, J. H., Elias, J. A., Bashey, R. I., Jimenez. S.A., Daniele, R. P. (1984), The regulation of lung fibroblast proliferation by alveolar macrophages in experiment silicosis, Am. Rev. Respirator Dissease, nr 29.

29. MANU,P. (1983), Medicina muncii, Editura Medicală, București.

30. Niculescu, T., Lăzărescu, I.,Melinte, L. et all. (1983),Cercetările experimentale privind citotoxicitatea și fibrogenitatea pulberilor din turnătorii,Igienă,nr 32, Editura Academiei București.

31. Barbu, Z.(1979), Studiul asupra anticorpiilor anti-pneumocite care apar la persoane cu expunere la pulberi de siliciu, Editura Medicală, București.

32. Suciu, I., Cocârlă, A., Părău, N. (1981), Factorul reumatoid în silicoză, Igienă, Editura Medicală, București.

33. Cocârlă, A., Gabuor, S., Milea M. (1977)., Serum imunologlobulins in workers exposed to silicogenic risk with tuberculin-negative test and hyperergia , J. Hyg. Epidemiol. Microbiol. Imunol., nr 32, București.

34. Wahl, S.M., Wahl, L.M., Mc Carthy, J.B. (1998), Lymphocyte mediated activation of fibroblast proliferation and collagen production, Journal Immunologic, nr 121, Londra.

35. Cocârlă, A., Tefas, L., Petran, M. (2000), Manual de Medicina Muncii, Editura Medicală Universitară ,,Iuliu Hațieganu" , Cluj-Napoca.

36.Lapp. N.L. (1983), Lung disease secondary to inhalation of nonfibrous minerals, Clinical Chest Med., nr 2, Dundee.

37. Toma, I. (2004), Medicina Muncii, Editura Sitech, Craiova.

38. Ionescu, C., (1988), Bolile plămanilor și pleurei, Editura Junimea, București.

39. Zenz, C.,Dickerson, B., Horvath Jr.E. (1994), Occupational Medicine, Ed. 3.

40. Păiuș, L. (2003), Monografia Comunei Rodna Veche, Editura George Coșbuc, Bistrița.

41.Studiu Alameda la adresa accesată în aprilie 2012 : http://meds.wordpress.com/2008/02/21/fumuri/