Fractură de platou tibial

Licență
9.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Medicină
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 89 în total
Cuvinte : 23258
Mărime: 2.49MB (arhivat)
Publicat de: Faust Crăciun
Puncte necesare: 13
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: As.Univ.Dr.Roman Mihai
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA“ SIBIU Facultatea de Medicină „Victor Papilian“ Sibiu

Cuprins

  1. PARTEA GENERALĂ
  2. CAPITOLUL I ANATOMIA GENUNCHIULUI
  3. A. Scheletul genunchiului. pag. 5
  4. B.Mijoace de unire. pag. 8
  5. Aparatul capsulo-ligamentar periferic. pag. 8
  6. Ligamentele încrucişate. pag. 12
  7. C.Structurile de alunecare. pag. 13
  8. Meniscurile intraarticulare. pag. 13
  9. Sinoviala. pag. 14
  10. Corpurile adipoase ale genunchiului. pag. 16
  11. D.Musculatura genunchiului. pag. 17
  12. E.Vascularizaţia genunchiului. pag. 24
  13. F.Inervaţia genunchiului. pag. 27
  14. CAPITOLUL II BIOMECANICA GENUNCHIULUI
  15. A. Mişcarea de flexie-extensie. pag. 27
  16. B. Fiziologia meniscurilor. pag. 30
  17. C. Articulaţia femuro-patelară. pag. 30
  18. D. Lubrifierea articulaţiei genunchiului. pag. 32
  19. E. Stabilitatea genunchiului. pag. 33
  20. F. Controlul rotatiei externe. pag. 36
  21. G. Controlul rotaţiei interne. pag. 37
  22. H. Statica genunchiului. pag. 38
  23. CAPITOLUL III FRACTURILE DE PLATOU TIBIAL
  24. Etiologie. pag. 43
  25. Simptomatologie. pag. 43
  26. Diagnostic. pag. 44
  27. Clasificare. pag. 45
  28. PARTEA SPECIALĂ
  29. Introducere. pag. 49
  30. CAPITOLUL IV CONDUITA TERAPEUTICĂ
  31. Material şi metodă. pag. 50
  32. Lot de pacienţi. pag. 50
  33. Abordarea terapeutică. pag. 50
  34. Evaluarea pacienţilor. pag. 50
  35. Tratament de primă intenţie. pag. 51
  36. Optiuni terapeutice. pag. 52
  37. Tratament ortopedic. pag. 52
  38. Tratament chirurgical. pag. 53
  39. A. Planificare pre-operatorie. pag. 53
  40. B. Abordul chirurgical. pag. 54
  41. C. Poziţionarea pacientului. pag. 55
  42. D. Tehnici de reducere. pag. 56
  43. E. Artroscopie. pag. 57
  44. F. Opţiuni de implant. pag. 57
  45. Plăci şi şuruburi. pag. 57
  46. Fixare externă. pag. 58
  47. Tratament post-operator. pag. 59
  48. Complicaţii. pag. 60
  49. Complicaţii precoce. pag. 60
  50. Complicaţii tardive. pag. 61
  51. Tratamentul specific. pag. 62
  52. A. Fracturile Schatzker tip I. pag. 62
  53. B. Fracturile Schatzker tip II. pag. 63
  54. C. Fracturile Schatzker tip III. pag. 63
  55. D. Fracturile Schatzker tip IV. pag. 64
  56. E. Fracturile Schatzker tip V. pag. 64
  57. F. Fracturile Schatzker tip VI. pag. 64
  58. Cazuistica proprie. pag. 65
  59. Scoruri de evaluare. pag. 67
  60. CAPITOLUL V REZULTATE ŞI DISCUŢII
  61. Rezultate şi discuţii. pag. 70
  62. Structura cazuisticii. pag. 70
  63. A. Repartiţia pe sexe. pag. 70
  64. B. Repartiţia pe grupe de vârstă. pag. 71
  65. C. Repartiţia în funcţie de partea afectată. pag. 72
  66. D. Repartiţia în funcţie de mediul de provenienţă. pag. 72
  67. E. Repartiţia după tipul fracturii. pag. 73
  68. F. Repartiţia în funcţie de tipul de tratament aplicat. pag. 74
  69. G. Repartiţia după numărul necesar de zile de spitalizare. pag. 76
  70. H. Repartiţia cazurilor pe ani. pag. 77
  71. I. Repartiţia după etiologia fracturii. pag. 78
  72. J. Repartiţia în funcţie de leziunile asociate. pag. 79
  73. Discuţii. pag. 80
  74. Prezentări de caz. pag. 82
  75. Concluzii. pag. 86
  76. Bibliografie. pag. 88

Extras din licență

PARTEA GENERALĂ

CAPITOLUL I

ANATOMIA GENUNCHIULUI

Articulaţia genunchiului este una dintre principalele articulaţii ale membrului inferior, care preia greutatea întregului corp. Din acest motiv, dar şi datorită faptului că este mai puţin protejată decât alte articulaţii, are de suferit într-o mai mare măsură. Articulaţia genunchiului este sediul a numeroase traumatisme, procese inflamatorii şi tumorale. Acelea care interesează tibia proximala afecteaza funcţia genunchiului şi stabilitatea. (1),(3)

A. SCHELETUL GENUNCHIULUI

Suprafeţele articulare aparţin epifizei inferioare a femurului, epifizei superioare a tibiei şi patelei (os sesamoid care se articulează doar cu femurul). Epifiza superioară intră în contact şi cu epifiza superioară a fibulei.

Oasele sunt structuri rigide care ajută corpul la producerea mişcărilor. Articulaţiile sunt cele care permit şi ghidează mişcările.(1)

Epifiza distală a femurului

Epifiza distală a femurului are o forma cuboidă. E alcătuită din două eminenţe alungite – condilii. Anterior sunt separaţi de o depresiune articulară superficială numită suprafaţa patelară (locul de inserţie al rotulei). Posterior delimitează un spaţiu mai profund, numit fosa intercondiliană. Fosa este limitată superior de o proeminenţă numită linia intercondiliană. Condilul lateral este mai proeminent şi mai lat în diametrele antero-posterior şi transversal, pe când cel medial e mai lung. În poziţie verticală, acesta se proiectează mai jos pe când în poziţie naturală, oblică, condilii ajung la acelaşi nivel. Cei doi condili nu sunt perfect paraleli; ei sunt divergenţi antero-posterior. Pe pereţii mediali ai condililor se inseră ligamentele încrucişate ale genunchiului.

Fiecare condil este flancat lateral de câte o formaţiune – epicondilii. Epicondilul medial este o eminenţă la care se ataşează ligamentul lateral tibial. În partea sa superioară se găseşte tuberculul adductorului pe care se inseră adductorul mare. Posterior de acesta se găseşte locul de inserţie al gastrocnemianului. Epicondilul lateral, mai mic, este locul de inserţie al ligamentului colateral fibular.

Suprafaţa articulară a diafizei distale a femurului ocupă suprafaţa anterioară inferioară şi posterioară a condililor, care este acoperită de cartilaj hialin, gros de 2-3 mm. (1),(4)

Epifiza proximală a tibiei

Tibia este un os al gambei, aşezat medial. Are o formă prismatică la nivelul diafizei şi se dilată la nivelul epifizei distale şi proximale (care intră în componenţa articulaţiei genunchiului).

Epifiza proximală tibială este o masă voluminoasă alungită în sens transversal. Este constituită din doi condili: medial şi lateral. Condilii prezinta o faţă superioară comună (platoul tibial) şi o circumferintă.

Platoul tibial este alcătuit din două suprafeţe articulare ce corespund condililor femurali (cavităţile glenoide). Cea medială este ovală şi mai adâncă iar cea laterală este lărgită în sens transversal.

Eminenţa intercondiliană (spina tibiei) este un masiv osos ce separă cele două suprafeţe articulare. E formată din doi tuberculi intercondilieni, între care se găseşte o mică incizură. Anterior şi posterior faţă de eminenţa intercondiliană se află două suprafeţe neregulate şi rugoase numite aria intercondiliană anterioară (pe care se inseră ligamentul încrucişat anterior) şi aria intercondiliană posterioară (pe care se inseră ligamentul încrucişat posterior).

Circumferinţa are o înălţime de 2 cm. Este întreruptă posterior de aria intercondiliană posterioară. Pe porţiunea laterală a circumferinţei se află o faţă articulară pentru capul fibulei. Pe porţiunea anterioară a circumferinţei se găseşte o suprafaţă tringhiulară limitată de bifurcarea marginii anterioare a corpului. În această suprafaţă se găseşte tuberozitatea tibiei pe care se inseră ligamentul rotulian. (1)

Cartilajul care acoperă fosele articulare este mai subţire în partea periferică şi mai gros în partea centrală (6-7 mm). Este foarte elastic şi are rolul de a atenua presiunile şi traumatismele produse de mişcările ce se efectuează în mers, fugă sau sărituri. (1)

Epifiza proximală a fibulei.

Fibula este un os lung, pereche, ce pare torsionat pe axul său. Epifiza proximală este reprezentată de capul fibulei. Aceasta prezintă pe faţa medială o faţă articulară pentru tibie. Capul se prelungeşte în sus cu un vârf pe care se inseră muşchiul biceps femural. Capul este legat de corp printr-un col, înconjurat lateral de nervul peronier comun, raport important în fracturile la acest nivel. (1)

Rotula

Rotula este un os scurt, turtit şi pereche, situat în tendonul muşchiului cvadriceps femural. Este orientată cu baza în sus şi vârful în jos. Posterior prezintă faţa articulară. Faţa anterioară este rugoasă şi convexă. Faţa posterioară este destinată articulaţiei cu faţa patelară a femurului. Prezintă o creastă verticală şi două povârnişuri. Dintre acestea două, cel lateral este mai întins. Marginile sunt două: medială şi laterală. Proemină în regiunea anterioară a genunchiului, putând fi explorat prin inspecţie şi palpare. (1)

Preview document

Fractură de platou tibial - Pagina 1
Fractură de platou tibial - Pagina 2
Fractură de platou tibial - Pagina 3
Fractură de platou tibial - Pagina 4
Fractură de platou tibial - Pagina 5
Fractură de platou tibial - Pagina 6
Fractură de platou tibial - Pagina 7
Fractură de platou tibial - Pagina 8
Fractură de platou tibial - Pagina 9
Fractură de platou tibial - Pagina 10
Fractură de platou tibial - Pagina 11
Fractură de platou tibial - Pagina 12
Fractură de platou tibial - Pagina 13
Fractură de platou tibial - Pagina 14
Fractură de platou tibial - Pagina 15
Fractură de platou tibial - Pagina 16
Fractură de platou tibial - Pagina 17
Fractură de platou tibial - Pagina 18
Fractură de platou tibial - Pagina 19
Fractură de platou tibial - Pagina 20
Fractură de platou tibial - Pagina 21
Fractură de platou tibial - Pagina 22
Fractură de platou tibial - Pagina 23
Fractură de platou tibial - Pagina 24
Fractură de platou tibial - Pagina 25
Fractură de platou tibial - Pagina 26
Fractură de platou tibial - Pagina 27
Fractură de platou tibial - Pagina 28
Fractură de platou tibial - Pagina 29
Fractură de platou tibial - Pagina 30
Fractură de platou tibial - Pagina 31
Fractură de platou tibial - Pagina 32
Fractură de platou tibial - Pagina 33
Fractură de platou tibial - Pagina 34
Fractură de platou tibial - Pagina 35
Fractură de platou tibial - Pagina 36
Fractură de platou tibial - Pagina 37
Fractură de platou tibial - Pagina 38
Fractură de platou tibial - Pagina 39
Fractură de platou tibial - Pagina 40
Fractură de platou tibial - Pagina 41
Fractură de platou tibial - Pagina 42
Fractură de platou tibial - Pagina 43
Fractură de platou tibial - Pagina 44
Fractură de platou tibial - Pagina 45
Fractură de platou tibial - Pagina 46
Fractură de platou tibial - Pagina 47
Fractură de platou tibial - Pagina 48
Fractură de platou tibial - Pagina 49
Fractură de platou tibial - Pagina 50
Fractură de platou tibial - Pagina 51
Fractură de platou tibial - Pagina 52
Fractură de platou tibial - Pagina 53
Fractură de platou tibial - Pagina 54
Fractură de platou tibial - Pagina 55
Fractură de platou tibial - Pagina 56
Fractură de platou tibial - Pagina 57
Fractură de platou tibial - Pagina 58
Fractură de platou tibial - Pagina 59
Fractură de platou tibial - Pagina 60
Fractură de platou tibial - Pagina 61
Fractură de platou tibial - Pagina 62
Fractură de platou tibial - Pagina 63
Fractură de platou tibial - Pagina 64
Fractură de platou tibial - Pagina 65
Fractură de platou tibial - Pagina 66
Fractură de platou tibial - Pagina 67
Fractură de platou tibial - Pagina 68
Fractură de platou tibial - Pagina 69
Fractură de platou tibial - Pagina 70
Fractură de platou tibial - Pagina 71
Fractură de platou tibial - Pagina 72
Fractură de platou tibial - Pagina 73
Fractură de platou tibial - Pagina 74
Fractură de platou tibial - Pagina 75
Fractură de platou tibial - Pagina 76
Fractură de platou tibial - Pagina 77
Fractură de platou tibial - Pagina 78
Fractură de platou tibial - Pagina 79
Fractură de platou tibial - Pagina 80
Fractură de platou tibial - Pagina 81
Fractură de platou tibial - Pagina 82
Fractură de platou tibial - Pagina 83
Fractură de platou tibial - Pagina 84
Fractură de platou tibial - Pagina 85
Fractură de platou tibial - Pagina 86
Fractură de platou tibial - Pagina 87
Fractură de platou tibial - Pagina 88
Fractură de platou tibial - Pagina 89

Conținut arhivă zip

  • Fractura de Platou Tibial.doc

Alții au mai descărcat și

Gonartroză posttraumatică

CAPITOLUL I -Introducere - ,,Sănătatea nu este totul, dar fără sănătate, totul este nimic”. ,,Sănătatea ar trebui să se afle deasupra oricăror...

Recuperarea Articulației Gleznei Posttraumatice la Copii prin Mijloace Kinetice

CAPITOLUL 1 1. INTRODUCERE 1.1. Importanţa şi actualitatea temei În ultimii ani kinetoterapia s-a dezvoltat devenind o disciplină structurată cu...

Evaluarea radiologică în patologia genunchiului

I. PARTEA GENERALĂ Introducere În procesul de bună funcționare și menținere a sănătății organismului uman, membrul inferior constituie o regiune...

Fractură de col femural

I. Introducere Fractura de col femural este una din afecţiunile specifice vârstei a treia şi înseamnă mai mult decât un os rupt, pentru persoanele...

Îngrijirea Bolnavilor cu Probleme de Mobilitate

Aparatul specializat care efectueaza miscarile corpului uman este denumit aparat locomotor”, iar functia complexa a acestui aparat se numeste de...

Îngrijiri Acordate Pacienților cu Fractură de Gambă

Motto „Ce-l care știe a se dovedi omenos cu oamenii, Arată în ce măsură iubește arta sa” Hipocrate Argument/ Memoriu explicativ „Sănătatea...

Protezare

1.1 Generalităţi Glezna este o structură complexă ce înglobează mai multe articulaţii ce unesc gamba de laba piciorului. Din cauza complexităţii...

Fracturi Diafizate ale Gambei

ALE GAMBEI INTRODUCERE Se dă prea puţină atenţie păstrării sănătăţii.Totuşi e mai bine să previi boala decît să ştii să o tratezi,după ce...

Te-ar putea interesa și

Rolul programelor kinetice în reeducarea mersului la persoanele diagnosticate cu ruptură de ligament încrucișat

PARTEA I CAPITOLUL I INTRODUCERE ÎN PROBLEMATICA TEMEI ABORDATE 1.1. Actualitatea temei Aparatul locomotor este expus unor afecțiuni de natură...

Traumatologia medico - legală

I N T R O D U C E R E Capitolul I. Traumatologia medico-legală generală, sistemică şi topografică I.1. Traumatologia medico-legală generală...

Studiul privind recuperarea prin mijloacele kinetoterapiei a fracturii de tibie și peroneu

Inca din cele mai vechi timpuri, din trecutul indepartat al omului, chiar daca informatiile scrise in literatura de specialitate asupra terapiei...

Importanța tratamentului proprioceptiv în recuperarea leziunilor de menisc operate

INTRODUCERE 1. Actualitatea temei Ruptura de menisc dispune, indubitabil, de unul dintre locurile cele mai importante în cadrul patologiei...

Entorsă la Genunchi cu Hemartroză

Capitolul I - Importanţa teoretică şi practică a lucrării Genunchiul este cea mai mare articulaţie importantă a corpului. Prin poziţia sa, prin...

Gonartroză posttraumatică

CAPITOLUL I -Introducere - ,,Sănătatea nu este totul, dar fără sănătate, totul este nimic”. ,,Sănătatea ar trebui să se afle deasupra oricăror...

Analiza unor explante ortopedice de tip placă cu șuruburi

Aspecte Teoretice Capitolul 1 Aspecte clinice medicale 1.1. Structura şi funcţiile osului Oasele sunt ţesuturi dinamice care realizează o...

Metode de recuperare medicală BFT în sechele post-traumatice fractura gambei

Recomandări: fonturi de 14, margini de 2 cm, 20 pagini. I. GENERALITĂŢI – definiţie, clasificare, date epidemiologice. Viaţa şi munca oamenilor...

Ai nevoie de altceva?