Fractura în lemn verde

Licență
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Medicină
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 39 în total
Cuvinte : 7594
Mărime: 377.28KB (arhivat)
Publicat de: Anca B.
Puncte necesare: 8

Extras din licență

Introducere

Mi-am ales aceasta tema, deoarece fracturile se intalnesc frecvent la toate varstele, dar mai ales la varste active, dar in ultimul timp numarul accidentelor de circulatie sunt in crestere.

Ca procentaj fracturile reprezinta 10 - 20% din totalul traumatismelor si sunt de 10 ori mai frecvente decat luxatiile.

Osteoporoza varsta inaintata reprezinta un factor de risc al fracturii.

Rolul asistentei medicale in nursingul acestei afectiuni este extrem de important, incepand cu dirijarea bolnavilor care au suferit o fractura spre serviciul de specialitate cat si ingrijirile si nevoile de care trebuie sa beneficieze.

Nu este de neglijat nici componenta psihica a bolnavului in fracturi care de multe ori este imobilizat la pat, devenind mai irascibil si unde rolul asistentei medicale este de a-l incuraja si de a-l introduce in viata sociala cat mai rapid.

Educatia sanitara prin mediatizare, prin toate mijloacele pe care asistentul medical trebuie sa le faca vizavi de fracturile patologice la personae in varsta este tot de avengura asistentului medical.

Capitolul I.Noțiuni de anatomie ale aparatului locomotor

Poziţia anatomică standard → stand în picioare cu faţa spre examinator, cu braţele spre lateral şi cu degetul mare spre exterior.

Anterior → fata. Posterior → spate. Linia mediană → străbate jumătatea corpului pe lungime.

Proximal → aproape. Distal → departe. Superior → apropiat de cap.

Aparatul locomotor îndeplineşte funcţiile de mişcare ale diverselor părţi ale corpului. Este alcătuit din sistemul osteo – articular specializat pentru funcţia de susţinere şisistemul muscular pentru funcţia de mişcare. Oasele au rol în susţinerea muşchilor şi menţin poziţia verticală a corpului. Articulaţiile permit mişcările oaselor. Ele sunt mobile, semimobile şi fixe.

Oasele diferă în mod considerabil după forma şi rolul lor fiziologic. Sunt piese dure, solide, rezistente, care prin articulaţiile dintre ele formează scheletul, partea pasivă a aparatului locomotor. Oasele au rol în susţinerea muşchilor şi menţin poziţia verticală a corpului. Totalitatea oaselor din corp – aproximativ 200 formează scheletul corpului.

După forma lor oasele sunt clasificate în:

→ oase lungi ( predomina lungimea ), ex. femur, tibie, fibulă, humerus, radius, ulna;

→ oase late ( predomina lăţimea şi lungimea ) ex. Coxal, omoplat, stern;

→ oase scurte ( cele trei dimensiuni sunt aproximativ egale ) ex. vertebre, carpiene, tarsiene.

Pe lângă aceste trei categorii de oase menţionăm oasele pneumatice, situate în jurul foselor nazale. Există şi oase, ca de exemplu rotulă, care se găsesc în grosimea unui tendon.

Rolul şi funcţiile oaselor în organism:

→ Suport pentru corp. Duritatea şi rezistenţa oaselor determina forma corpului, constituind, împreună cu articulaţiile dintre ele, suportul părţilor moi: scheletul.

→ Protecţia structurilor vitale. Oasele participă la formarea unor cavităţi de protecţie pentru adăpostirea unor organe vitale: creierul în cutia craniană, măduva spinării în coloana vertebrală, inima, vasele mari şi plămânii în cutia toracică.

→ Producerea celulelor roşii din sânge. Măduva roşie din epifizele oaselor lungi, din oasele late şi scurte. Este un organ hematopoetic.

Componenta minerală a oaselor constituie un depozit de substanţe fosfocalcice pe care organismul le poate mobiliza şi utiliza la nevoie. Un rol important îl au oasele în relizarea mişcărilor corpului, având rolul unor pârghii.

Articulaţiile permit mişcările oaselor Ele sunt mobile, semimobile şi fixe. O articulaţie este formată dintr-o cavitate articulara fixă şi un cap articular mobil, înconjurate de o capsulă articulara.

Bibliografie

1.Fluture V. “Principii si tehnici de chirurgie “ Timisoara Editura Facla 1987

2. Dumnici A. “Ghid practic de mica chirurgie” Editur Viata Aradeana 1999

3. Lazar L. S. “Semiologie si patologie chirurgicala “ Vol.1 Editura medicala 1986

4. Mozes C. “Tehnica ingrijiri bolnavilor” Editura Medicala 1978

5. L. Titirca “Breviar de explorari funtionale si de ingrijiri speciale acordate bolnavuluii “ Editura viata medicala Bucuresti 1997

6. Turai I. “Urgente medico-chirurgicale” Editura de stat pentru literature stiintifica Bucuresti 1952

7. Carol Mozes “Cartea asistentului medical “ Editura medicala Bucuresti 2003

9. Razesu V. “Chirurgie Generala” Editura Juniea Iasi 1987

10. V Papilian, J Albu, Al. Vaida , “ Anatomia omului, Vol 1.

11. N. Diaconescu , N. Rottenberg , V . Niculescu “Ghid de anatomie practica “ Timisoara 1988

12. Dem Teodorescu “Mic atlas de anatomie a omului “ Bucuresti 1982

13. L. Titirca “Breviar de explorari functionale si de ingrijiri speciale acordate bolnavului “ Bucuresti 1994

14. L. Titirca “Ghid de nursing “ Bucuresti 1995

15. A. Neculan “Manual de psihologie soc “ Iasi 2003

16. S. Iancu Deme “ Curs de psihologie Medicala , Timisoara 2003

17. G Balta, M. O. Stanescu , A. Metaxatos , L. Titirca “ Tehnici speciale de ingrijiri a bolnavilor, Bucuresti 1983

18. Boli chirugicale, Mihai Mihailescu

19. V. Hendersson “ Principii de baza a ingrijirii persoanei sanatoase, bolnave si nursing “

21. Prof. Dr. A. Denischi “Tratat de patologie chirurgicala “ Vol.3 Editura medicala 1988

Preview document

Fractura în lemn verde - Pagina 1
Fractura în lemn verde - Pagina 2
Fractura în lemn verde - Pagina 3
Fractura în lemn verde - Pagina 4
Fractura în lemn verde - Pagina 5
Fractura în lemn verde - Pagina 6
Fractura în lemn verde - Pagina 7
Fractura în lemn verde - Pagina 8
Fractura în lemn verde - Pagina 9
Fractura în lemn verde - Pagina 10
Fractura în lemn verde - Pagina 11
Fractura în lemn verde - Pagina 12
Fractura în lemn verde - Pagina 13
Fractura în lemn verde - Pagina 14
Fractura în lemn verde - Pagina 15
Fractura în lemn verde - Pagina 16
Fractura în lemn verde - Pagina 17
Fractura în lemn verde - Pagina 18
Fractura în lemn verde - Pagina 19
Fractura în lemn verde - Pagina 20
Fractura în lemn verde - Pagina 21
Fractura în lemn verde - Pagina 22
Fractura în lemn verde - Pagina 23
Fractura în lemn verde - Pagina 24
Fractura în lemn verde - Pagina 25
Fractura în lemn verde - Pagina 26
Fractura în lemn verde - Pagina 27
Fractura în lemn verde - Pagina 28
Fractura în lemn verde - Pagina 29
Fractura în lemn verde - Pagina 30
Fractura în lemn verde - Pagina 31
Fractura în lemn verde - Pagina 32
Fractura în lemn verde - Pagina 33
Fractura în lemn verde - Pagina 34
Fractura în lemn verde - Pagina 35
Fractura în lemn verde - Pagina 36
Fractura în lemn verde - Pagina 37
Fractura în lemn verde - Pagina 38
Fractura în lemn verde - Pagina 39

Conținut arhivă zip

  • Fractura in lemn verde.docx

Alții au mai descărcat și

Îngrijirea pacientului cu obezitate

MEMORIU EXPLICATIV ASUPRA LUCRARII CU TEMA OBEZITATEA MOTTO: “In esenta, alimentatia rationala a bolnavului nu se deosebeste de a unui om...

Diabetul Zaharat

CAPITOLUL I Istoricul diabetului zaharat Boala este cunoscută de peste 3 milenii,iar denumirea ei vine de la cuvântul gercesc care...

Colecistita Acută

CAPITOLUL I ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA FICATULUI SI A CAILOR BILIARE 1.1Generalităţi privind aparatul digestiv. Aparatul digestiv cuprinde...

Epilepsia

Epilepsia afectează peste 40 de milioane de oameni în ţările în curs de dezvoltare, ceea ce reprezintă cca 80% din totalul pacienţilor...

Îngrijirea pacienților cu epilepsie

Argumentul "Epilepsia este ca orice altă boală, nu este mai periculoasă ca alte boli." Hipocrate 1893 Am ales acest subiect deoarece bolnavii...

Neoplasm Mamar

MOTIVAŢIA Am preferat să susţin la examen ,lucrarea de diploma „ÎNGRIJIREA PACIENTEI CU NEOPLASM MAMAR”, din mai multe motive: mi-am dorit să...

Îngrijirea pacientului cu hepatită virală B

INTRODUCERE Virusul hepatitic B este un virus foarte ciudat din foarte multe privințe. Este ciudat pentru că, după ce generează o infecție acută,...

Îngrijirea pacientului cu apendicită acută

INTRODUCERE Apendicita acută este cea mai frecventă urgenţă chirurgicală abdominală. Apendicita este una din cele mai frecvente afecţiuni...

Te-ar putea interesa și

Recuperarea Articulației Gleznei Posttraumatice la Copii prin Mijloace Kinetice

CAPITOLUL 1 1. INTRODUCERE 1.1. Importanţa şi actualitatea temei În ultimii ani kinetoterapia s-a dezvoltat devenind o disciplină structurată cu...

Îngrijirea pacienților cu fractură diafizară de femur

I. INTRODUCERE Fracturile se intalnesc frecvent la toate varstele, dar mai ales la varste active, dar in ultimul timp numarul accidentelor de...

Fracturile de Mandibulă

Cavitatea bucală (lat. bucca = obraz), gura, orificiul oral sau orificiul bucal, este segmentul iniţial, cranial, al tubului digestiv la mamifere...

Metode de recuperare medicală BFT în sechele post-traumatice fractura gambei

Recomandări: fonturi de 14, margini de 2 cm, 20 pagini. I. GENERALITĂŢI – definiţie, clasificare, date epidemiologice. Viaţa şi munca oamenilor...

Îngrijirea pacientului cu fractură de claviculă

DEFINIȚIE - Clavicula este un os situat sub piele la baza gâtului, singurul os care face legătura între trunchi și braț. - Are formă de S...

Curs 2 semiologie chirurgicală - semiologia traumatismelor închise

Semiologia traumatismelor închise Fracturile : - reprezinta întreruperea brusca a continuitatii oaselor datorita unui traumatism important; -...

Fracturi

Membrul superior Fractura Umarului 1. Fractura claviculei – mecanism : a. direct - cadere de corp dur b. indirect – cadere pe umar sau mana...

Afecțiunile nou-născutului

AFECTIUNILE NOU-NASCUTULUI In perioada de nou nascut exista unele suferinte si boli neintalnite in alte perioade ale vietii. In plus bolile care...

Ai nevoie de altceva?