Cuprins
- INTRODUCERE
- 1. Actualitatea temei
- 2. Considerații generale privind frecvența leziunilor de menisc
- Capitolul I
- I. FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A CERCETĂRII
- I.1. Particularități anatomo-funcționale și biomecanice a genunchiului
- 1.1. Structura articulației genunchiului
- 1.2. Anatomie clinică topografică
- 1.3. Anatomie radiografică
- 1.4. Statica genunchiului
- 1.5. Dinamica genunchiului
- 1.6. Biomecanica articulației femuro-tibiale
- 1.7. Biomecanica meniscală
- 1.8. Biomecanica articulației femuropatelare
- I.2. Aspecte clinice ale leziunii de menisc
- 2.1. Generalități - definiție, calsificare, date epidemiologice
- 2.2. Etiopatogenie - cauze, mecanisme, anatomie patologică
- I.3. Propriocepția în recuperarea leziunilor de menisc
- I.4. Examinarea pacientului cu leziunile de menisc
- 4.1. Examenul clinic
- 4.2. Evoluție și prognostic
- I.5. Tratamentul general în leziunile de menisc
- 5.1. Tratament igieno-dietetic
- 5.2. Tratamentul profilactic
- 5.3.Tratament medicamentos
- 5.4. Tratament ortopedico - chirurgical
- 5.5. Tratamentul prin hidro - termoterapie (tehnică și efecte)
- 5.5.1. Hidroterapie
- 5.5.2. Termoterapie
- 1.6. Tratamentul prin electroterapie (tehnică, efect
- 6.1. Curenții de joasă frecventă
- 6.2. Curenții de frecvență medie
- 6.3. Curenții de înaltă frecvență
- 6.4. Radiația infraroșie
- 1.7. Tratamentul prin masaj
- 7.1. Efectele fiziologice ale masajului
- 7.2. Tehnica masajului
- 7.3. Terapia ocupațională
- 1.8. Tratamentul balneologic (ape minerale, nămoluri)
- Capitolul II
- ELEMENTE CONSTITUTIVE ALE CERCETĂRII
- II.1. Motivarea alegerii temei
- II.2. Ipoteza cercetării
- II.3. Scopul și obiectivele cercetării
- II.4. Organizarea cercetării
- II.4.1. Locul de desfășurare și condițiile de bază materială
- II.4.2. Durata și etapele experimentului
- II.4.3. Eșantionul de subiecți cuprinși în cercetare
- II.5. Metode de cercetare folosite
- II.5.1. Metoda documentării teoretice
- II.5.2. Metoda anchetei
- II.5.3. Metoda observației
- II.5.4. Metoda de măsurare
- II.5.5. Metoda înregistrării, prelucrării statistico - matematică și reprezentare grafica a datelor
- II.6. Organizarea și desfășurarea experimentului propriu-zis
- II.6.1. Principiile și obiectivele tratamentului kinetoterapeutic
- II.6.2. Experimentului propriu-zis
- CAPITOLUL III
- III. Interpretarea și prezentarea rezultatelor
- III.1. Analiza individuală a subiectului
- III.2. Aprecieri privind dinamica evoluției și interpratarea rezultatelor
- CAPITOLUL IV
- Concluzii
- Bibliografie
Extras din licență
INTRODUCERE
1. Actualitatea temei
Ruptura de menisc dispune, indubitabil, de unul dintre locurile cele mai importante în cadrul patologiei genunchiului. Prin incidența sa, dar mai ales prin consecințele pe care acest tip de afectare le poate induce pe termen lung în ceea ce privește funcționalitatea genunchiului, ruptura de menisc se remarcă printr-o serie de particularități privind atât factorul economic, cât și demersurile terapeutic-recuperatorii.
Evoluția tehnicii chirurgicale destinate intervențiilor reparatorii la nivelul meniscului a atras după sine un grad mai ridicat de evoluție favorabilă post-operatorie și prin acesta o îmbunătățire a prognosticului. S-a pus în evidență faptul că indiferent de aplicarea unor demersuri terapeutic-recuperatorii, parametrii morfo-funcționali ai genunchiului evoluează spre nivelul fiziologic. Există însă diferențe în ceea ce privește progresivitatea acestei evoluții. Astfel, pacientul care beneficiază de kinetoterapie va dispune de o precocitate a optimizării parametrilor funcționali în raport cu subiecții care nu a participat la un program de recuperare. Această concluzie este în acord deplin cu datele existente la ora actuală în literatua de specialitate.
O direcție de cercetare deosebit de importantă în ceea ce privește relația dintre aplicarea mijloacelor kinetoterapiei și situația post-operatorie a pacientului cu ruptură de menisc s-ar putea referi la stabilirea în mod comparativ a gradului de eficiență al acestor mijloace.
2. Considerații generale privind frecvența leziunilor de menisc
Ruptura de menisc este o leziune a articulației genunchiului frecvent întâlnită. Fiecare genunchi are două meniscuri în forma literei C: un menisc lateral în porțiunea externă a genunchiului și un menisc medial în porțiunea internă a genunchiului. Acest țesut elastic acționează ca absorbant al șocului dintre formațiunile osoase superioare și inferioare ale membrelor inferioare și stabilizează articulația, distribuind greutatea în mod egal asupra genunchiului. O ruptură a meniscului poate interfera cu modul de acțiune al articulației genunchiului.
Cele două meniscuri pot fi lezate ușor printr-o mișcare de rotație a genunchiului în timpul unui efort susținut. Ruperea parțială sau totală a meniscului apare la o mișcare bruscă de torsiune sau rotație a coapsei, în timp ce piciorul stă pe loc (de exemplu, la întoarcerea bruscă pentru a lovi mingea de tenis). Dacă ruptura este minimă, meniscul rămane conectat în partea anterioară și posterioară a genunchiului; dacă ruptura este mare, meniscul poate să atârne de un filament al cartilajului. Gravitatea unei rupturi depinde de localizare și extensie.
Capitolul I
I. FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A CERCETĂRII
I.1. Particularități anatomo-funcționale și biomecanice a genunchiului
1.1. Structura articulației genunchiului
Articulația genunchiului (trohleoartroză) este cea mai mare articulație a corpului omenesc, căreia i se acordă o atenție deosebită datorită următoarelor aspecte:
- este mai puțin acoperită și protejată de părți moi;
- este solicitată foarte mult în statică și locomoție, ceea ce determină uzura mai accentuată a elementelor sale;
- numeroaselor implicații în patologie;
Articulația prezintă următoarele componente:
A. Suprafețele articulare :
- Epifiza inferioară a femurului având următoarele particularități :
o este reprezentată de cei doi condili femurali;
o fiecare condil este orientat oblic , axul său de rotație fiind oblic;
o condilul medial este mai proeminent și se găsește pe un plan inferior celui lateral;
o raza de curbură a celor doi condili descrește dinainte-înapoi, suprafața articulară a condililor apărând ca o curbă spirală;
o condilul medial este mai îngust și mai lung decât condilul lateral;
o cei doi condili diverg dinainte-înapoi, diametrul transversal al extremității inferioare a femurului fiind mai mare posterior decât anterior;
- Epifiza superioară a tibiei - prezintă două fose articulare (cavități glenoide) separate prin eminența intercondiliană (spina tibiei) ;
- Patelă (rotula) ;
Bibliografie
1. Andrei Firica - Examinarea fizică a bolnavilor cu afecțiuni ale aparatului osteoarticular - Editura Național 1998;
2. Benedek Florian - Curs Biomecanică, Suceava 2007;
3. Clement Baciu - Kinetoterapia pre - și postoperatorie, București, Ed. Sport turism;
4. Clement Baciu - Programe de gimnastică medicală;
5. Cristian Budica - Kinetoterapia în afecțiunile ortopedico - traumatice, Editura Fundației “România de mâine”, București, 2005;
6. Darlene H. and Randolf M. Kessler - Management of common musculoskeletal disorders: Phzsical therapz and methods (Reven Publishers 1996);
7. Dorina Flora - Tehnici de bază în kinetoterapie - Editura Universității din Oradea, 2002;
8. Elena Săbău - Refacere - Recuperare, Kinetoterapie în activitatea sportive, Editura Fundației “România de mâine”, București, 2008;
9. Elena Taina Avramescu - Kinetoterapia în Activități Sportive - Editura Universitaria Craiova, 2007;
10. Ligia Rusu - Kinetoterapia în recuperarea afecțiunilor ortopedo - traumatice - Editura Universitaria Craiova, 2007;
11. Mircea Chiriac - Testarea manuală a forței musculare - Editura Universității din Oradea - 2000;
12. Papilian Victor - Anatomia omului, Volumul 1, Aparatul locomotor, Ed. ALL;
13. Pasztai Zoltan - Kinetoterapia în recuperarea funcțională posttraumatica a aparatului locomotor - Editura Universității din Oradea, 2001;
14. Petrescu Pompiliu și Poenaru Dan V. - Piciorul sănătos și bolnav, Timișoara, “1982”;
15. PETRESCU P., POENARU D. - Traumatologie și recuperarea funcțională la sportivi;
16. Radu Bogdan, Angela Bucur, Mircea Chiriac, Doriana Ciobanu, Dana Cristea, Mirela Dan, Ianc Dorina, Isabela Lozinca, Vasile Marcu, Petru Marcut, Corina Matei, Zoltan Pasztai, Vasile Pancotan, Petru Petan, Valentin Serac, Carmen Serbescu, Emilian Tarcau - Kinetoterapie /Physiotherapy - Editura Universității din Oradea, 2006;
17. Rodica Marinescu - Chirurgia reparatorie a meniscului - procedee artroscopice, Editura Universitară “Carol Davila” București 2003;
18. Trosc Paul și Radu Dimitrie - Genunchiul instabil și dureros, Junimea, 1978;
19. Tudor Sbenghe - Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor, Editura medicală - București, 1981;
20. Vermeșan Horia, Romulus Fabian Tatu, Dan Gorcea - Artroscopia genunchiului, Editura Mirton, Timișoara 1997;
Preview document
Conținut arhivă zip
- Importanta tratamentului proprioceptiv in recuperarea leziunilor de menisc operate.doc