Îngrijirea Pacienților cu Pancreatită Acută Gravă

Domeniu: Medicină

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 70 în total

Cuvinte : 20765

Mărime: 3.44MB (arhivat)

Publicat de: Alin Varga

Puncte necesare: 11

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

Іntroducеrе.4
PΑRТΕΑ GΕNΕRΑLĂ
CΑPІТOLUL І
NOȚІUNІ DΕ ΑNΑТOΜІΕ ȘІ FІΖІOLOGІΕ Α PΑNCRΕΑЅULUІ.6
1.1 Generalități.6
1.2 Confіgurɑțіɑ еxtеrnă.7
1.3 Ѕtructurɑ pɑncrеɑѕuluі.8
1.4 Vɑѕculɑrіzɑțіɑ șі іnеrvɑțіɑ pɑncrеɑѕuluі.10
1.5 Funcțііlе șі rеglɑrеɑ ѕеcrеțіеі pɑncrеɑѕuluі.10
CΑPІТOLUL ІІ
ETIOPATOGENIA PANCREATITEI ACUTE GRAVE.12
2.1 Pɑncrеɑtіtɑ ɑcută grɑvă.12
2.2 Αnɑtomіе pɑtologіcă șі pɑtogеnіе.12
2.3 Εtіologіе.14
CAPITOLUL III
CLINICA ȘI DIAGNOSTICUL PANCREATITETI ACUTE GRAVE.16
2.5 Тɑblou clіnіc.17
2.6 Dіɑgnoѕtіc pozіtіv șі dіfеrеnțіɑl.17
2.7 Εvoluțіе șі complіcɑțіі.18
2.8 Prognoѕtіc.19
2.9 Тrɑtɑmеnt.20
CΑPІТOLUL ІІІ
ROLUL ΑЅІЅТΕNТΕІ ΜΕDІCΑLΕ ÎN ÎNGRІJІRΕΑ PΑCІΕNТULUІ CU PΑNCRΕΑТІТĂ ΑCUТĂ GRΑVĂ.21
3.1 Rolul ɑѕіѕtеntеі mеdіcɑlе în rеcoltɑrеɑ produѕеlor bіologіcе.21
3.2 Rolul ɑѕіѕtеntеі mеdіcɑlе în prеgătіrеɑ еxplorărіlor funcțіonɑlе.26
3.3 Rolul ɑѕіѕtеntеі mеdіcɑlе în ɑdmіnіѕtrɑrеɑ mеdіcɑmеntеlor.26
3.4 Rolul ɑѕіѕtеntеі mеdіcɑlе în prеgătіrеɑ prеopеrɑtorіе.27
3.5 Rolul ɑѕіѕtеntеі în îngrіjіrеɑ poѕtopеrɑtorіе.28

Extras din licență

Іntroducеrе

Motto:

”Viața e formată dintr-o întreagă gamă de cicluri care creează o adevărată simfonie.

Totul în jurul nostru se repetă: secundele, minutele, orele, zilele, anii, anotimpurile, somnul, respirația, bătăile inimii. Dacă reușim să menținem un ritm corect în interiorul, dar și în afara noastră, "concertul" pe care-l susținem aici, pe Pamânt, va fi unul lung și melodios”.

Unul din ciclurile importante ale corpului uman este bioritmul cotidian al organelor interne. Cunoașterea acestor ritmuri biologice ne face să avem încredere în instinctele noastre, acționând corect pentru a ajuta funcțiile organismului.

Pancreasul este organul care controlează nivelul glicemiei, deci, o bună funcționare a acestui organ poate împiedica apariția unor dereglări ale metabolismului, provocând boala precum diabetul zaharat.

Să ne ascultăm ceasul interior și propriul corp, pentru a putea căuta o metodă proprie, care să ne ajute să depășim, atunci când apar, disfuncționalități în organism, și să încercăm să ne adaptăm ritmului său.

Pancreatita acută gravă este o entitate patologică, ce pune numeroase probleme de diagnostic şi tratament. În forma ei severă reprezintă o adevarată provocare pentru medicul de terapie intensivă, căci cauzele sunt multiple şi uneori obscure, fiziopatologia complexă şi incomplet descifrată, diagnosticul dificil, alegerea momentului optim al tratamentului chirurgical controversată, iar tratamentul este cel mai frecvent nespecific, de suport al diverselor sisteme şi organe.

Pancreatita acută are o incidenţă de 30 - 50 cazuri/100.000 locuitori/an, incluzând toate formele. 80% din cazuri au o evoluţie benignă, autolimitată. Din toate cazurile 15 - 20% evoluează sever către forma necrotico-hemoragică, generând o mortalitate de 30 - 40%.

Pacienţii cu forme severe de pancreatită acută au spitalizări îndelungate (săptamâni sau luni) în Terapia Intensivă şi decesul este prin necroză pancreatică infectată şi insuficienţe pluriviscerale.

Indiferent de factorul cauzal, procesul fiziopatologic ce caracterizează pancreatita acută gravă este comun tuturor formelor: activarea şi eliberarea enzimelor pancreatice cu răsunet local (distrucţie tisulară evolutivă) şi răsunet general (răspuns inflamator sistemic).

O entitate patologică tot mai frecvent întâlnită în serviciile de Terapie Intensivă este pancreatita acută ce survine ca o complicaţie postoperatorie sau complicaţie a unei boli preexistente grave.

Cauzele pancreatitei acute grave – complicaţie sunt: intervenţii chirurgicale abdominale majore, tratamentul chirurgical al anevrismului de aortă abdominală, transplantul renal, transplantul cardiac, transplantul hepatic, diverse forme de şoc. În toate aceste situaţii, numitorul comun patogenic este hipoperfuzia pancreatică.

Recunoaşterea hipoperfuziei pancreatice ca mecanism patogenic este importantă nu numai pentru pancreatita acută postoperatorie, ci în toate formele de pancreatită acută. Hipoperfuzia pancreatică joacă un rol important în conversia formelor uşoare, autolimitate de pancreatită acută către formele severe, necrotico-hemoragice.

Recunoaşterea acestui element patogenic are un impact clinic major, direcţionând terapia iniţială către o viguroasă corecţie a perfuziei tisulare.

Tema lucrării mele de licență este denumită „ Îngrijirea pacienților cu pancreatită acută gravă”.

Motivul alegerii acestei teme derivă din dorința de documentare în legătură cu acest subiect, deoarece este unul extrem de important, ținând cont că din ce în ce mai multe persoane sunt diagnosticate cu pancreatită acută gravă.

Bibliografie

1. Malledant Y., Tanguy M., Seguin P. Pancréatites aiguës graves, Actualités en réanimation et urgences 2000, 155-168.

2. Anderson R., Eckerwall G., Haraldsen P. Novel Strategies for the Management of Severe Acute Pancreatitis, Yearbook of Intensive Care and Emergency Medicine 2000, edited by J.L. Vincent, Springer Verlag, 379-389.

3. Bryce Taylor Acute pancreatitis in the critically ill, Principles of Critical Care, edited by J. Hall, G. Schmidt, L. Wood 1998, 1269-1277.

4. Steer M.L. Acute Pancreatitis, in Textbook of Critical Care, edited by Shoemaker, Ayres, Grenvik, Holbrook, W.B. Saunders Comp., 1995, 984-990.

5. Meier R., Sobotka L. Nutritional support in acute and chronic pancreatitis, in Basics in Clinical Nutrition, edited for ESPEN Courses, 2000, 189-197.

6. Atkinson S., Seiffert E., Bihari D. A prospective, randomized, double-blind, controlled clinical trial of enteral immunonutrition in the critically ill, Crit. Care Med. 1998, vol.26, no.7, 1164-1171.

7. Venneman I., Deby-Dupont G., Lamy M. Pancreatic Cellular Injury after Cardiopulmonary Bypass, in Yearbook of Intensive Care and Emergency Medicine 1993, edited by J.L. Vincent, Springer Verlag, 297-309.

8. Boucher B.A. Procalcitonin: clinical tool or laboratory curiosity?, Crit. Care Med., 2000, vol.28, no.4, 1224- 1225.

9. Vincent J.L. Procalcitonin: THE marker of sepsis?, Crit. Care Med., 2000, vol.28, no.4, 1226-1227. 10. Paterson R., Galley Hellen, Dhillon J., Webster N. Increased nuclear factor kB activation in critically ill patients who die, Crit. Care Med., 2000, vol.28, no.4, 1047-1051. 11. Appelros S., Borgstrom A Incidence, aetiology and mortality rate of acute pancreatitis over 10 years in a defined urban population in Sweden, Br. J. Surg., 1999, 8, 465-470. 12. Widdison A.L., Karanja N.D. Pancreatic infection complicated acute pancreatitis, Br.J.Surg., 1993, 148-154. 13. Wang X.D., Wang Q., Andersson R., Ihse I. Alterations in intestinal function in acute pancreatitis in the rat, Br.J.Surg., 1996, 83, 1537-1542. 14. Rattner D.W., Warshaw A.L. Acute Pancreatitis, in Care of the Critically Ill Patient, edited by J. Tinker, M. Zapol, Springer Verlag, 1992, 633-648. 15. Acalovschi I. Terenul cu afectare pancreatică, în Tratat de patologie chirurgicală, vol. II, coord. G. Litarczek, 1998, Ed. Med. Bucuresti, 234-246. 16. Beger H.G., Rau B., Mayer J., Pralle U. Natural Course of Acute Pancreatitis, World J. Surg., 1997, vol.21, nr.2, 130-135. 17. Ranson J. Diagnostic Standards for Acute Pancreatitis, World J. Surg., 1997, vol.21, nr.2, 136-142. 18. Tenner S., Banks P. Acute Pancreatitis: Nonsurgical Management, World J. Surg., 1997, vol.21, nr.2, 143-148.