Extras din licență
ARGUMENT
Am ales această temă deoarece, la nivel mondial , defectele primare ramân si azi una dintre cele mai importante probleme de patologie chirurgicală , prin frecvenţă , complexitate si implicaţii socio-economice.
Incidenţa herniei inghinale este ,după statisticile vest-europene,intre 10-15%.
Hernia inghinală constituie încă o a doua cauză de morbiditate prin afecţiuni cu viză terapeutică chirurgicală , motiv pentru care este in atenţia chirurgilor de pe toate meridianele.
Caracterul evolutiv al bolii si posibilitatea apariţiei unor complicaţii reductibile , impune tratament chirurgical,iar chirurgia este singura soluţie viabilă deoarece este vorba de un defect parietal care nu poate fi obturat prin alte metode medicale.
Tratamentul herniilor inghinale a reprezentat de-a lungul timpului o provocare continuă pentru chirurgie,în încercarea de a îndeplini principalul obiectiv terapeutic –cura herniei cu o rată cât mai mică a morbidităţii si mortalităţii postoperatorii.O problemă foarte importantă reprezintă rata recidivei post-operatorii.
Repararea defectelor parietale reprezintă una dintre cele mai frecvent întâlnite probleme de tratament chirurgical din lume.Au fost imaginate diferite procedee tehnice pentru repararea defectelor abdominale.S-a sugerat că repararea herniilor inghinale în maniera clasică ar conduce la tensiune excesivă în sutura la nivelul peretelui abdominal ar conduce la ischemia ţesuturilor şi tăierea acestora, cu creşterea consecutivă a numarului recidivelor.Prezenţa corpului străin(plasa sintetică)induce forma de colagen şi creează o cicatrice solidă.
Rezultatele trialurilor clinice disponibile în acest moment arată rezultatele la distanţă mai bune pentru toate tipurile de plastii cu plasă decât în cazurile herniilor operată fară plasă .Procedeele proteice reprezintă astazi ``golden standard`` în rezolvarea unei patologii, iar perfecţionarea continuă a tehnicilor chirurgicale au adus beneficii majore în controlul sindromului dureros postoperator.
Îmbunatatirea tehnicilor chirurgicale,alături de apariţia noilor materiale proteice ,precum şi o mai bună întelegere a modului de utilizare a acestora , au îmbunătaţit semnificativ rezultatele într-un număr de cazuri,acesta fiind şi motivaţia alegerii temei.
Este evident progresul realizat,în tratamentul defectelor parietale prin folosirea materialelor sintetice,iar tendinşa actuală a tratamentului herniilor inghinale trebuie să răspundă rigorilor vieţii moderne impuse de necesitatea creşterii competivităţii şi eficienţei, a reducerii costurilor şi a perioadei de spitalizare ,precum si a sechelelor intervenţiilor chirurgicale.
INTRODUCERE
Hernia inghinală face parte din grupul de afecţiuni ale peretelui abdominal anterior şi se distinge prin câteva particularităţi:frecvenţa- este cea mai frecventă formă de hernie,apare la orice categorie de vârstă,singura posibilitate de vindecare este tratamentul chirurgical,iar evoluţia afecţiunii,în lipsa tratamentului,poate fi marcată de complicaţii severe ce pot pune în pericol viaţa pacientului.
Oriunde în lume, cea de-a doua intervenţie chirurgicală,ca frecvenţă este reprezentată de cura chirurgicală a herniei inghinale,herniile fiind de departe cele mai frecvente defecte abdomino-parietale.
La nivel mondial se execută anual peste 20 de milioane herniorafii,dintre care 1 milion cu plasă.În SUA se operează anual aproximativ un million de hernii,ceea ce reprezintă 24,1% din totalul operatiilor de chirurgie generală,dintre ele,aproape 800.000 sunt hernii inghinale.
În Marea Britanie incidenţa herniei inghinale este de 113.000 cazuri pe an,din care se operează aproximativ 65.000,adica 8,2% din totalul operatiilor de chirurgie generală.
În Romania ,Centrul de Statistică al Ministerului Sănătaţii, a centralizat în anul 2006 următoarele cazuri externate:32.157 de hernii inghinale,2.425 hernii diafragmatice şi 14.600 alte hernii abdominale.În ceea ce priveşte intervenţiile chirurgicale,în anul 2006 în spitalele din Romania s-au practicat 28.931 de cure chirurgicale pentru hernia inghino-femurale , 2.141 cu grefe sau proteze si 681operaţii pentru hernii bilaterale,146 cu grefe sau proteze.
Totuşi în ciuda statisticelor,cifre exacte care să reflecte raspândirea în populaţia generala a herniei inghinale nu se cunosc.Situaţia este neclară si în ţări cu evidenţe medicale riguroase,ca S.U.A.,Canada,Finlanda,U.K.
Nu se poate face decât estimare morbidităţii,în funcţie de numărul de pacienţi operaţi.În ţările dezvoltate se fac aproximativ 2.000 de operaţii la un million de locuitori pe an.Dar relaţia între numărul de operaţii exacutate annual şi incidenaa patologiei în populaţie este greu de stabilit. Rezultatele chirurgiei herniare sunt bune,mortalitatea fiind totusi apropiata de zero. Când aceasta survine, cauzele de deces aparţin herniilor complicate sau unor cauze extraherniare.
Prognosticul este favorabil, cu reintegarare absolută în mediul social,fară restricţii deosebite, ceva mai rezervat in cadrul herniilor multirecidivate.
Bibliografie
1. Curs de anatomie Prof. Dr. Al. Ianculescu UMF- Bucuresti
2. Fiziologie Prof. Dr. I. Baciu- editura didactică şi pedagogică-Bucuresti 1977
3. Tehnici de ingrijire generală a bolnavului Dr. Georgeta Balta- editura didactică şi pedagogică 1983
2. Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos Florian Chiru, Letitia Morariu, Gabriela Chiru editura CISON
3. Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali Lucretia Titirca- editura Viata Medicala românească
4. Manual de iîngrijiri speciale acordate pacienţilor de asistenţii medicali Lucretia Titirca- editura Viata românească
5. Urgente medico-chirurgicale Lucreţia Titirca- editura medicală.
6. Chirurgie şi specialităţi înrudite. M. Constaninescu- Editura Medicala; Bucuresti-2000
7. Manual de medicină internă C. Borundel- Editura All, Bucureşti, 1995.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Ingrijirea pacientului cu afectiuni ale aparatului digestiv - Hernia inghinala.doc