Cuprins
- PARTE GENERALĂ
- CAPITOLUL I
- NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE ALE APARATULUI RENAL ..3
- I.1. NOȚIUNI DE ANATOMIE .3
- I.2. NOȚIUNI DE FIZIOLOGIE .. .. .6
- CAPITOLUL II
- NOȚIUNI GENERALE DESPRE INSUFICIENȚA RENALĂ .9
- II. 1. INSUFICIENȚA RENALĂ ACUTĂ .. . ..9
- II.2. INSUFICIENȚA RENALĂ CRONICĂ .. ..11
- II.2.1. DEFINIȚIE . . ...11
- II.2.2. ETIOLOGIE . 11
- II.2.3. PATOGENIE .. 11
- II.2.4. SIMPTOME .. ..12
- II.2.5. EVOLUȚIE . .. ... .13
- II.2.6. COMPLICAȚII . . ..13
- II.2.7. PRONOSTIC . ..13
- II.2.8. DIAGNOSTICUL POZITIV . . 13
- CAPITOLUL III
- PREGĂTIREA PACIENȚILOR PENTRU EXPLORĂRI RADIOLOGICE ȘI FUNCȚIONALE ALE APARATULUI RENAL . .18
- III.1. PREGĂTIREA BOLNAVULUI PENTRU RADIOGRAFIA RENALĂSIMPLĂ .18
- III.2. PREGĂTIREA BOLNAVULUI PENTRU PIELOGRAFIE . ..19
- III.3. PREGĂTIREA BOLNAVULUI PENTRU CISTOGRAFIE . ..21
- III.4. PREGĂTIREA BOLNAVULUI PENTRU CISTOSCOPIE .. .22
- III.5. EXPLORAREA FUNCȚIONALĂ A APARATULUI RENAL .. 26
- III.6. EXPLORAREA MECANISMELOR FUNCȚIONALE PROPRIU-ZISE..28
- III.7. FLUXUL PLASMATIC RENAL .. 29
- III.8.EXPLORAREA FILTRATULUI GLOMERULAR ..29
- III.9. REABSORBȚIA TUBULARĂ 30
- III.10. EXPLORAREA SECREȚIEI TUBULARE .. . 31
- III.11. NEFROGRAMA . . ..31
- III.12. SCINTIGRAFIA RENALĂ . . .32
- CAPITOLUL IV
- ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU INSUFICIENȚĂ RENALĂ CRONICĂ 32
- CAPITOLUL V
- NOȚIUNI GENERALE DE NURSING .34
- ETAPELE PROCESULUI DE NURSING ..37
- PARTE SPECIALĂ
- CAPITOLUL VI
- STUDII DE CAZ . . 41
- CAZUL CLINIC NR. 1 41
- CAZUL CLINIC NR. 2 49
- CAZUL CLINIC NR. 3 58
- DATE STATISTICE . .64
- CONCLUZII . .65 BIBLIOGRAFIE ...69
Extras din licență
PARTE GENERALĂ
CAPITOLUL I
NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A APARATULUI RENAL
I.1. NOȚIUNI DE ANATOMIE
Aparatul urogenital este format din aparatul urinar și genital. Cea mai mare parte a produșilor de excreție se elimină printr-un ansamblu de organe care formează aparatul excretor.
Aparatul urinareste alcătuit din cei doi rinichi și de căile evacuatoare ale urinii: calice, bazinete, uretere, vezica urinarăși uretra.
Rinichii - organele secretoare ale urinii, au formă de boabe de fasole și sunt situați de o parte și alta a coloanei lombare. Fiecare rinichi este încojurat de un strat celulo-adipos și învelit de o capsulă fibroasă inextensibilă; este situat în loja renală.
Rinichii au o margine externă convexă, o margine internă concavă și doi poli: unul superior și altul inferior. Pe partea concavă se află hilul renal, alcătuit din artera și vena renală, limfaticele, nervii, joncțiunea uretero-bazinetală. Rinichiul drept este situat ceva mai jos decât cel stâng. Loja renală este limitată în sus de diafragm, în spate de ultimele douăcoaste și dedesubtul lor de mușchi și de aponevrozele lombare, iar înainte, de viscerele abdominale. În jos, loja renală este deschisă.
Situarea lombo-abdominală a rinichiului explică de ce durerile renale pot fi resimțite lombar, abdominal sau pelvian, de ce tumorile renale se evidențiază ca o masă abdominală și de ce flegmoanele perinefritice cu evoluție superioară îmbracă simptomatologie toracică.
Nefronul - unitatea anatomică si fiziologică a rinichiului, estealcătuit din glomerul [polul vascular] și tubul urinifer [polul urinar]. Numărul nefronilor din cei doi rinichi se evaluează la 2 milioane.
Glomerulul - primul element al nefronului - este alcătuit dintr-un ghem de capilare care rezultă din ramificațiile unei arteriole aferente, provenitădin artera renală. Capilarele se reunesc apoi și formează, o arteriolă eferentă, care se capilarizează din nou în jurul primei porțiuni a tubului urinifer.
Tubulurinifer - al doilea element al nefronului - se prezintă, sub forma unui canal lung de 50 mm, format din următoarele segmente; capsula Bowman, tubul contort proximal, ansa Henle,tubul contort distal și tubii colectori. Capsula Bowman - are forma unei cupe care înconjoară glomerulul și este alcătuit din două foițe.
Capsula Bowman, împreună cu glomerulul pe care îl conține, poartă numele de corpuscul Malpighi. Din tubii contorți distali, prin canalele colectoare și canalele comune care se deschid în papilele renale, urina formată trece în calice și de aici în bazinet.
Legătura bazinetelor cu vezica urinară - organ dotat cu o musculatură puternică și situat în pelvis, înapoia pubisului - este realizată, prin cele două uretere. Traiectul abdomino-pelvian al ureterelor explică posibilitatea compresiunii acestora de către fibroame, chisturi ovariene sau cancere recto-sigmoidiene.
Uretra -canalul excretor al vezicii - are la femeie untraiect foarte scurt, spre deosebire de bărbat, la care traiectul este lung și traversează prostata, de unde posibilitatea compresiunii uretrale de către un adenom de prostată, cu răsunet asupra întregului arbore urinar.
Bibliografie
1. CORNELIU BORUDEL - Manual de medicină internăpentru cadrele medii - Editura ALL, 1994
2. CAROL MOZEȘ -Tehnici de îngrijire a bolnavilor - Editura Medicală, 1974
3. GEORGETA AURELIA BALTĂ, ANTOANETA METAXATOS, MARIA-OTILIA STĂNESCU, LUCREȚIA ȚIȚIRCĂ, AGALIA KYOWSSKI - Tehnici special de îngrijire a bolnavilor - Editura Didactică și Pedagogică, 1983
4. LUCREȚIA ȚIȚIRCĂ - Ghid de nursing - Editura Viața Medicală Românească, 2008
5. LUCREȚIA ȚIȚIRCĂ - Urgențe medico-chirurgicale. Sinteze - Editura Medicală, 1998
6. LUCREȚIA ȚIȚIRCĂ - Breviar de explorări funcționale și de îngrijiri special acordate bolnavului - Editura Viața Romănească, 1997
7. NICOLAE CRANGULESCU - Manual de medicină internă. Specialități înrudite și îngrijiri palliative - Editura București, 1998
8. VIOREL MATEESCU, CORNELIA NENCESCU - Radiodiagnostic, radioterapie si anatomie funcțională - Editura București, 1997
Preview document
Conținut arhivă zip
- Insuficienta renala cronica.docx