Nursingul pacientei cu naștere prin cezariană

Prin intermediul lucrări de faţă “Nursingul pacientei cu naştere prin Cezariană ” am încercat să pun în evidenţă rolul pe care îl are nursa în apărarea şi menţinerea sănătăţii utilizând toate cunoştinţele actuale de care dispunelegate de această temă.

Cezariana reprezintă procedura chirurgicală prin care copilul se naşte în urma inciziei abdomenului şi apoi a uterului. Naşterea prin operaţie cezariană reprezintă o alternativă a sistemului medical, dar şi o situaţie de un real progres pentru medicină.

Chiar dacă unele mame optează pentru acest gen de naştere doar dintr-un simplu moft sau pentru a nu mai resimţi durerile naşterii pe cale naturală, altele sunt obligate să se îndrepte către o astfel de procedură chirurgicală, destul de sigură atât pentru mama, cât şi pentru copil. Deşi cezariana a devenit o cale de naştere tot mai des întâlnită, cu riscul morţii scăzut (2%), acesta este încă mai mare decât în cazul naşterii vaginale.

În trecut, majoritatea femeilor care năşteau prin cezariană mureau. Această operaţie era varianta prin care se putea salva doar copilul. Primele note despre practicarea cezarianei datează din secolul XVI. Cu toate acestea, până în secolele XVIII şi XIX nu se putea vorbi despre supravieţuirea celor doi: mama şi copil, şi aceasta în special datorită infecţiilor şi hemoragiilor puternice ce apăreau după efectuarea operaţiei. Abia din secolul XIX s-a apelat la coaserea uterului şi

INDICAŢII Din 1970 şi până la începutul anilor 1980 naşterea prin cezariană a crescut de la 5% până aproape de 25% din totalul naşterilor. Încă de atunci specialiştii în sănătate publică şi-au exprimat îngrijorarea că obstetricienii folosesc abuziv operaţia cezariană.

Astăzi, doctorii au mai multe criterii care să-i ajute în a lua decizia de a practica cezariana.

Cezariana neplanificată - Până la 30% din cezariene sunt practicate după un travaliu dificil şi greoi (distocie). Multe cezariene sunt practicate în urgenţă atunci când fătul sau mama prezintă semne de suferinţă sau când apar complicaţii, ca cele ale cordonului ombilical sau ale placentei, placenta abruptio de exemplu (separarea prematură a placentei de peretele uterin).

Cezariana planificată - Când există probleme cunoscute ale sarcinii sau factori de risc ce fac naşterea naturala nesigură, operaţia cezariană este planificată din timp. Exemple pentru astfel de probleme cunoscute din timp sunt fătul în poziţie pelvină, placenta blochează cervixul (placenta previa), o boală cronică a mamei (preeclampsia) şi, în unele cazuri, factori legaţi de o naştere cezariană anterioară. Aproximativ o treime din naşterile cezariene sunt planificate din timp pentru femei care au mai suferit în antecedente o operaţie cezariana.

Câteva cazuri în care se recomandă executarea naşterii prin operaţie cezariană:

o problemele oftalmologice grave ale tinerei mame o vor impiedica să ducă până la capăt o naştere pe cale naturală, putându-se ajunge până la orbire datorată efortului depus în momentul naşterii;

o pierderile de sânge în cazurile de placenta praevia;

o dezlipirea copilului de placentă mult mai devreme faţă de momentul naşterii;

o căderea cordonului ombilical în vagin, fapt ce il va impiedica pe copil să se mai poată hrani;

o copilul are o greutate mult prea mare, iar nasterea pe cale naturala ar putea fi un risc pentru mamă;

o copilul este poziţionat cu capul în sus şi picioarele în jos -pelvin, lucru ce ar împiedica expulzia pe cale naturală sau ar putea apărea probleme de sănatate grave ale bebeluşului ca urmare a unei astfel de naşteri;

o copilul se poate poziţiona transversal, acesta neputându-se naşte pe cale naturală;

boli ale copilului depistate de către medic din timp care îl vor împiedica să facă faţă efortului presupus de naşterea naturală;

o tensiunea arteriala a mamei este ridicată sau există situaţii în care aceasta suferă de preemclampsie;

o mama suferă de infecţia cu virusul herpetic, lucru ce ar determina transmiterea infecţiei către făt în momentul naşterii naturale;

o existenţa unor fibroame uterine ori ale unor răni pe uter;

o naşterea precedentă a mamei a fost realizată tot prin operaţie cezariană, naşterea pe cale naturală fiind exclusă de această dată, uterul neputând face faţă efortului biologic al unei naşteri naturale.

Aşadar, în urma unor cazuri asemănătoare, naşterea prin operaţia cezariană nu poate reprezenta decât o alternativă benefică atât pentru mama, cât şi pentru bebeluş, viaţa amândurora fiind salvată.

FACTORI DE RISC Deşi mai mulţi copii s-au născut prin metoda chirugicală decât prin cea naturală, o mamă ce naşte prin cezariană are risc crescut de a face complicaţii şi are nevoie de o perioadă mai lungă pentru recuperare comparativ cu cea care a născut prin metoda naturală.

Cezariana este o intervenţie chirurgicală de mare anvergură, şi ca majoritatea celor de acest gen poate duce la mari complicaţii.

Complicaţiile posibile sunt: