Nursingul pacientului cu diaree

Deşi diareea este luată de unii drept un simptom, nu ca o boală, totuşi sunt suficiente elementele care să ne permită sa vorbim de diaree ca de o entitate clinică. Boala constă în eliminarea de scaune frecvente, neformate, care din cauza dereglării tranzitului intestinal şi a tulburărilor de digestie şi de absorbţie, conţin resturi alimentare nedigerate.

La nivelul anului 2009 boala diareică era raportată ca a treia cauză de mortalitate la nivel mondial la copiii cu vârste sub 5 ani, responsabilă de 17% din totalul deceselor la această grupă de vârstă, fiind depăşită doar de patologia neonatală şi infecţiile respiratorii complicate. Sugarii sunt de trei ori mai susceptibili, la această boală, deoarece mucoasa este permeabilă excesiv la apă având o sensibilitate la variaţii osmotice intraluminale.

În România s-a constat că diareea acută este a doua cauză de mortalitate infantilă, iar pe plan mondial sunt 3,2 milioane decese anual la copiii 0-5 ani.

Scopul muncii noastre încordate trebuie să fie omul cu suferinţele sale organice (chiar şi cele care pentru unii care nu au cunoştinţe despre boală, par banale, obişnuite, normale) cu suferinţele funcţionale şi morale, omul întreg care nu urmăreşte să fie numai obiectul interesului nostru ştiinţific, dar care doreşte să fie respectat şi înţeles.

Pacientul aşteaptă de la noi nu numai un ajutor ci şi cuvinte de încurajare, o atitudine de solidaritate umană şi un simplu zâmbet care nu costă nimic, dar poate oferi mult atunci când este dăruit.

Cauzele infecţioase care duc la apariţia diareei sunt:virusuri (Rotavirus, Calicivirus, Astrovirus , Adenovirus enteritic),bacterii (Salmonella, Escherichia coli, ,Escherichia coli, stafilococ auriu; Salmonella typhi, Escherichia coli), paraziţi( Giardia lamblia (20-50%), ) fungi: candida albicans.

Cauzele neinfecţioase sunt:greşeli alimentare, factorii medicamento, factorii alergeni, malnutriţia, deficienţa în vitamine/oligoelemente - deficit de zinc, ingestia de metale grele - Co, Zn, tulburarea proceselor de digestie şi absorbţie.

În cazul diareii datorate intoleranţei digestive, părintele trebuie să selecteze tipurile de alimente permise copilului, pentru a nu repeta episoadele diareice sau pentru a le limita cât mai mult. În cazul intoleranţei la lactoza din lapte va trebui evitat laptele integral sau administrarea unui preparat de lapte praf fără lactoză special conceput pentru aceste situaţii. Va fi aleasă o alimentaţie fără grăsimi, cu conţinut crescut de fibre vegetale şi vor fi evitate excesele de dulciuri. Abaterile de la aceste principii pot agrava diareea.

Următoarele alimente sunt permise în alimentaţia pacientului cu diaree: orezul, morcovii, cartofii fierţi, bananele, carnea de pui fiarta, etc. Acestea pot avea chiar un uşor efect terapeutic.

Prevenirea diareii de călătorie - Pentru a evita astfel de neplăceri într-o călătorie, va trebui acordată o atenţie specială alimentelor şi preparării lor înainte de a fi consumate. Alimentele, în special legumele şi fructele, vor trebui spălate cu grijă înainte de a fi consumate.

Pentru a evita diareea de etiologie infecţioasă va trebui să ţinem cont de:

- nu va fi consumată apa din sursa nesigură (nici măcar pentru spălatul dinţilor)

- trebuie evitat laptele nepasteurizat

- fructele şi legumele trebuiesc preparate şi spălate cu atenţie

- nu trebuie consumată carnea şi peştele incomplet preparate sau crude

- nu este recomandabil consumul alimentelor cumpărate de la vânzători ambulanţi

- este permis doar consumul de sucuri sau apa îmbuteliate de firme autorizate

- în călătoriile dumneavoastră este recomandabil să deţineţi medicamente antidiareice şi eventual antibiotice specifice pentru astfel de situaţii.

În cadrul acestei lucrări am încercat să prezint cât mai multe informaţii despre diaree, însă cred că un om de ştiinţă ar fi avut mai multe de spus.

Pe perioada stagiului practic efectut în Unităţile sanitare din Piteşti am observat mulţi pacienţi care au prezentat Diaree. Dintre cazurile urmărite de mine am selectat trei pacienţi pe care i-am urmărit acordând îngriji împreună cu asistenta de salon.

Pacienţii urmăriţi de mine au fost 2 copii care au prezentat unul Boală diareică acută, respectiv Enterocolită acută şi o pacientă cu Toxiinfecţie alimentară. Pentru a îndepărta această problemă de dependenţă am acordat următoarele îngrijiri: am măsurarat şi notat F.V., am administrat tratamentul medicamentos indicate de medic, am supravegheat respectărea regimului alimentar, am schimbat lenjeria de pat şi corp ori de câte ori a fost necesar, am efectuat toaleta pe regiuni, am recoltat produse biologice şi patologice în vederea analizelor de laborator, am susţinut fizic şi psihic pacienţii în toate intervenţile aplicate

Rezultatele îngrijirilor aduse de mine au fost îmbucurătoare, toţi cei trei pacienţi având o evoluţie foarte bună a bolii, aceştia prezentând o stare de bine la externare, ceea ce m-a făcut să cred în mine şi în capacităţile mele de viitor asistent medical.

În decursul elaborări acestei lucrări nu mi-a fost deloc uşor pentru că am descoperit o mulţime de resurse în domeniu, toate valoroase, dar din păcate atât din lipsa de timp cât şi de spaţiu n-aş fi putut să le cuprind pe toate, am încercat doar să trec în revistă prin caracteristicile lor mai importante pe cât mai multe dintre cele care mi s-au părut mie mai pline de substanţă şi pe înţelesul tuturor.

„ Sănătatea reprezintă comoara cea mai

de preţ şi cea mai uşor de pierdut.

Totuşi, cel mai prost păzită.” R. Augier

CAPITOLUL I

PARTE TEORETICĂ

1.1 ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

Tubul digestiv este alcătuit din următoarele segmente: gură, faringe (cu dublă apartenenţă), esofag, stomac, intestinul subţire şi intestinul gros.

Gura este porţiunea iniţială a aparatului digestiv, alcătuită din organe şi diverse