Nutriția adolescenților

CAPITOLUL I – PARTEA TEORETICĂ

1.1. NUTRIŢIA LA ADOLESCENŢI

Adolescenţa este perioada de viaţă cuprinsă între momentul apariţiei caracterelor

sexuale secundare şi sistarea procesului de creştere somatică. Adolescenţa este marcată de accelerarea creşterii, de modificările induse de instalarea ciclului menstrual la fete şi de intensificarea activităţii fizice la băieţi. În această perioadă de ,,stres“ hormonal, nevoile nutriţionale sunt cele mai mari comparativ cu orice altă etapă a vieţii, astfel încât o alimentaţie inadecvată, cantitativ sau calitativ, poate determina întârzierea dezvoltării şi maturizării sexuale. Întrucât vârsta predispune la un ,,nonconformism general“, inclusiv alimentar, o atenţie deosebită trebuie acordată nutriţiei echilibrate, care să prevină obezitatea. Delimitată ca interval de vârstă, adolescenţa se întinde pe perioada dintre 12 şi 20 de ani. Ea include şi pubertatea, care se instalează cu aproximativ 2 ani mai devreme la fete decât la băieţi. În acest interval au loc o serie de transformări deosebit de mari atât în plan fizic, cât şi psihic.

Procesul de creştere staturo-ponderal capătă o nouă intensificare, asemănătoare cu cea din primul an de viaţă. După o perioadă de creştere lentă de la sfârşitul copilăriei, se produce o accelerare a procesului asemănătoare cu cea de la începutul copilăriei. Se câştigă 20% din înălţimea adultului şi 50% din greutatea de la vârsta de adult. Procesul de creştere încetineşte după apariţia maturării sexuale, însă greutatea şi talia continuă să sporească. Majoritatea fetelor nu cresc mai mult de 4-5 cm după instalarea menarhei. Prepubertar, proporţia de ţesut adipos şi muscular era asemănătoare la ambele sexe, cu proporţia ţesutului adipos de 15-19%. Ţesutul adipos va creşte mai mult la fete, comparativ cu băieţii, astfel încât, la sfârşitul adolescenţei, proporţia ţesutului adipos va fi de 22-26% la fete şi de 15-18% la băieţi [1,2].

Deoarece adolescenţa se caracterizează printr-o creştere staturo-ponderală foarte

accelerată şi maturizare sexuală, cantitatea, dar şi calitatea alimentelor joacă un rol deosebit.Aceasta presupune consumul cantităţii şi tipul adecvat de alimente şi băuturi pentru acoperirea necesarului caloric, astfel încât să se obţină o dietă echilibrată din punct de vedere nutriţional.

În principii alimentare, compoziţia ratei zilnice va fi următoarea:

 50-55% glucide, din care 75% sunt glucide naturale complexe şi doar 25% sunt

dulciuri rafinate;

 13-15% proteine, cu menţiunea că se va consuma, cel puţin o dată pe săptămână,

carne de pasăre sau de peşte;

 30-32% lipide, din care doar 1/4-1/3 de origine animală.

La această vârstă, necesarul caloric trebuie să asigure atât rata de creştere, cât şi activitatea fizică şi intelectuală. Necesarul caloric se calculează în funcţie de vârstă, sex, greutate, talie şi nivelul activităţii fizice, la care se adaugă un plus energetic de 25 kcal/zi, pentru depozitele energetice sau procesul de creştere. Pentru determinarea necesarului energetic trebuie să se efectueze o apreciere cât mai exactă a activităţii fizice, prin clasificarea în patru niveluri de activitate fizică (NAF): sedentar, puţin activ, activ şi foarte active (tabelul 1.1).

Tabel 1.1. Estimarea necesarului energetic la adolescent [2]

Vârsta (ani) Greutatea de referinţă (kg) Talia de referinţă (m) Estimarea necesarului energetic (kcal/zi)

NAF sedentar* NAF puţin activ* NAF activ* NAF foarte activ*

Băieţi

10 31,9 1,39 1601 1857 2149 2486

11 35,9 1,44 1691 1985 2279 2640

12 40,5 1,49 1798 2113 2428 2817

13 45,6 1,56 1935 2276 2618 3038

14 51,0 1,64 2090 2459 2829 3283

15 56,3 1,70 2223 2618 3013 3499

16 60,9 1,74 2320 2736 3152 3663

17 61,6 1,75 2366 2796 3226 3754

18 67,2 1,76 2383 2823 3263 3804

Fete

10 32,9 1,38 1470 1729 1972 2376

11 37,2 1,44 1538 1831 2071 2500

12 40,5 1,49 1798 2113 2428 2817

13 44,6 1,51 1617 1909 2183 3640

14 49,4 1,60 1718 2036 2334 3831

15 52,0 1,62 1731 2057 2362 2870

16 53,9 1,63 1729 2059 2368 2883

17 55,1 1,63 1710 2042 2353 2871

18 56,2 1,63 1690 2024 2336 2858

În perioada de maximă creştere, adolescenţii simt nevoia să mănânce mai des şi mai mult. Pot să consume alimente bogate energetic, dar trebuie să fie atenţi la cantitatea şi frecvenţa cu care mănâncă, mai ales când rata de creştere se reduce la semnificativ.

Obiceiuri dăunătoare sănătăţii, precum fumatul, consumul de alcool sau de droguri, încep să fie deprinse în această perioadă a vieţii. Efectul lor asupra stării de nutriţie depinde de cantitatea şi de durata folosirii, dar şi de starea de sănătate a indivizilor. Cei care abuzează de aceste categorii de substanţe, deşi consumă cantităţi adecvate de alimente şi nu dezvoltă carenţe nutriţionale, îşi obţin substanţele nutritive dintr-o gamă mai restrânsă de alimente faţă de cei care nu fac abuz [3,4,5].

Modul de alimentaţie reprezintă un factor de mediu cu influenţă deosebită asupra stării de sănătate a oricărui individ. El este supus modificărilor în timpul adolescenţei şi se află sub influenţa unor reclame sau informaţii eronate, dar intens mediatizate. Programele educaţionale trebuie să aibă drept obiectiv conştientizarea tinerilor, să aleagă ceea ce este mai util şi mai sănătos dintre alimente şi nu tot ceea ce se popularizează prin reclame. Alimentele tip fast food nu trebuie să înlocuiască mâncarea obişnuită, chiar dacă sunt mai facile ca preparate şi ca preţ.