Parkinson

Neuronii sunt o clasă de celule specifice pentru Sistemul nervos. Neuronul este o celulă care coordonează cea mai mare parte din activitatea reflexă a organismului fără neuroni,, nu am gândi,, nu am simţi practic nu am trăi

De aceea putem spune că neuronul este celula “cheie “ din organismul nostru.

Deşi simplă la prima analiză,, neuronul prezintă foarte multe particularităţi, care îl deosebesc de celelalte celule ale organismului. Este celula care nu se regenerează,,, odată ce moare,, în locul ei nu mai apare alta. Formază unul dintre cele mai importante ţesuturi ale organismului şi anume ţesutul nervos Fără neuroni,,, am fi simpli roboţi

Neuronul este o celulă adaptată la recepţionarea şi transmiterea informaţiei, unitatea elementară (celulară), embriologică, anatomică, funcţională, trofică şi metabolică a sistemului nervos. Unitatea fiziologică funcţională rezultă din faptul că un neuron este în stare să recepţioneze şi să transmită în sens aferent o excitaţie oarecare.

Ultrastructură

Neuronii au mărimi cuprinse între 100-200 Um şi 4-8 Um. Au un corp celular (soma) şi un număr mare de prelungiri.

Din punct de vedere funcţional neuronul se împarte în trei regiuni:

- regiunea receptoare, recepţionează şi procesează informaţia, fiind formată din dendrite şi soma. Aici se stabileşte contactul cu alţi neuroni prin sinapse, dar de obicei nu se formează potenţiale de acţiune în această regiune, ci doar potenţiale locale (potenţiale postsinaptice).

- regiunea conductoare leagă regiunea receptoare de cea efectoare. Ea este formată din porţiunea axonului de la locul în care acesta iese din corpul celular hilul axonic până la arborizaţia sa. Aici au loc potenţialele de acţiune prin sumarea potenţialelor locale.

- regiunea efectoare, informaţia (potenţialul de acţiune) este recodificată aici sub formă chimică prin neurotransmiţători şi transmisă prin sinapsa regiunii receptoare a următorului neuron.

I.1.1. STRUCTURĂ

Neuronii au de obicei un singur nucleu mare şi poziţionat central. Aici se produce o cantitate ridicată de ARN, iar cromatina este dispersată.

Axonii nu conţin corpusculi Nissl (şi deci nu participă la sinteza de proteine). Reticulul endoplasmatic neted are rol în reglarea nivelului de Ca++ din neuron.

Microfilamentele, neurofilamentele şi microtubulii formează citoscheletul neuronului.

Mitocondriile se găsesc în corpul celular, dar majoritatea se concentrează în butonii terminali ai axonului, furnizând energie (sub formă ATP) pentru transmiterea semnalului la nivelul sinaptic şi pentru sinteza unor neurotransmiţători.

Corpul celular şi dendritele sunt învelite într-o membrană plasmatică, neurilema, cu o importanţă deosebită în recepţionarea şi transmiterea semnalelor prin canalele ionice. Axonii prezintă axolema, care este învelită de trei teci: teaca de mielină (izolare electrică), teaca celulelor Schwann (secretoare de mielină) şi teaca Henle (nutriţie, protecţie). Teaca de mielină este întreruptă pe alocuri de nodurile Ranvier.

I.1.2.CLASIFICARE

După numărul de prelungiri:

* neuroni multipolari, cu număr mare de prelungiri. De obicei au o formă stelată, cu nucleu mare şi sferic, situat central. Pot fi neuroni senzitivi.

* neuroni bipolari, cu două ramificaţii la extremităţi. Au formă fusiformă, iar nucleul este ovalar şi de obicei excentric. Se găsesc de exemplu în retină.

* neuroni unipolari, cu o singură prelungire axonică. De exemplu: celulele cu bastonaş sau celulele cu con din retină.

* neuroni pseudounipolari, cu o prelungire în formă de T: prelungirea iniţială se desparte în două. Sunt sferici, cu nucleu mare, localizat central. Se găsesc în ganglionii rahidieni sau ganglionii spinali.

Funcţional

* neuroni motori multipolari, mari cu prelungire axonică lungă. De exemplu: neuronii piramidali din cortex.

* neuroni de asociaţie sau bipolari.

* neuroni senzitivi aferenţi sau receptori. Sunt pseudounipolari şi se găsesc în ganglionii spinali şi ganglionii nervilor cranieni.

I.1.3. PROPRIETĂTI FUNCŢIONALE

Excitabilitatea este proprietatea de a intra în activitate sub acţiunea unui stimul. Membrana joacă un rol esenţial prin canalele sale ionice care se deschid sau se închid în funcţie de modificările de energie din preajma membranei.