Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică

Licență
8.8/10 (4 voturi)
Domeniu: Medicină
Conține 4 fișiere: docx, pdf
Pagini : 10 în total
Cuvinte : 23428
Mărime: 1.93MB (arhivat)
Cost: 11 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Dr. Gabriela Stefanescu
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GR. T. POPA” FACULTATEA DE MEDICINĂ SPECIALIZAREA ASISTENŢĂ MEDICALĂ GENERALĂ

Cuprins

PARTEA GENERALĂ

Repere istorice privind ciroza hepatică

Capitolul I Noțiuni de anatomie și fiziologie ale ficatului

I.1. Anatomia ficatului

I.2. Fiziologia ficatului

Capitolul II Date generale ale cirozei hepatice

II.1. Fiziopatologia cirozei hepatice

II.2. Clasificarea cirozelor hepatice

II.3. Etiopatogenie

II.4. Tablou clinic

II.5. Forme clinice

II.6. Examene paraclinice și de laborator

II.7. Diagnosticul

II.8. Evoluție și prognostic

II.9. Tratamentul cirozei hepatice

II.10. Complicațiile cirozei hepatice

Capitolul III rolul asistentei medicale în îngrijirea bolnavilor cu ciroză hepatică

III.1. Planul de îngrijire a pacientului cu ciroză hepatică

III.2. Diagnostice și intervenții de îngrijire la pacientul cu ciroză hepatică

PARTE PERSONALĂ

1. INTRODUCERE

2. OBIECTIVELE LUCRĂRII

3. Material și Metodă

4. Rezultatele studiului

5. Cazuri clinice

- Caz clinic numărul 1

- Caz clinic numărul 2

- Caz clinic numărul 3

- Caz clinic numărul 4

- Caz clinic numărul 5

Concluzii

Bibliografie

Extras din document

REPERE ISTORICE PRIVIND CIROZA HEPATICĂ

Denumirea de Kirrhos are origine greacă și înseamnă galben-portocaliu, reieșind că

numele bolii a fost determinat de culoarea marou-deschis a ficatului și nu de consistența sa

crescută. Laennec, căruia pe bună dreptate i se atribuie paternitatea cirozei, afirmă în tratatul său,

că a fost impresionat de culoarea ficatului. Ulterior, Leibermeister și Ewald consideră că

denumirea de ciroză sugerează mai degrabă consistența crescută decât modificarea de culoare a

ficatului. De-a lungul timpului termenul de ciroză s-a identificat cu scleroza ficatului, uitându-se

aproape semnificația sa de origine.

Deși paternitatea cirozei este atribuită lui Laennec, grecii și romanii cu multe secole

înaintea acestuia, au descris boala ca o atrofie și indurație a ficatului. Erasistratus din Alexandria

în 304 î.Chr. face legătura între ascită și ficatul indurat.

Aretaus din Capadochia în sec.II.î.Chr. este primul care face legătura între inflamația

ficatului și evoluția acestuia spre ciroză. Vesalius, în 1543, face corelația dintre etilism și ciroză.

În 1685, John Browne descrie semnele de decompensare ale cirozei. Morgain, în 1761, este

primul care descrie perturbările vasculare din cadrul cirozei hepatice.

Descrierea lui Laennec este cea mai completă: „ficatul, redus la 1/3 din dimensiunile lui

obișnuite, ascuns în regiunea pe care o ocupă; suprafața sa externă ușor mamelonată și încrețită,

prezintă o culoare verzui-galbenă, dințată, alcătuită dintr-o multitudine de grăunțe mici, de formă

rotundă sau ovoidă, ale căror dimensiuni variază de la sămânța de mei până la cea de cânepă.

Aceste grăunțe, ușor de separat una de alta, nu prezentau între ele nici un spațiu în care să poată

recunoaște țesut hepatic restant: culoarea lor era castanie sau gălbuie-roșiatică, la periferie verde,

țesutul lor mai degrabă umed, opac, era la palpare mai degrabă flasc decât moale, și la strângerea

grăunțelor între degete nu se putea terciui decât o mică porțiune, restul dădea la palpare senzația

unei bucăți de piele moale.”

La scurt timp după descrierea lui Laennec a început controversa asupra originii țesutului

conjunctiv. Unii o atribuie colabării tramei de reticulină, secundară necrozelor și colapsului

lobular, iar alții formării de țesut conjunctiv nou. Andral și Boulland considerau că ficatul este

alcătuit dintr-o substanță roșie și una galbenă, septurile provenind din această din urmă.

În 1850, Frerichs diferențiază 2 stadii în formarea cirozei:

a) stadiul neoformării de fibre și al inflamației;

b) stadiul formării nodulilor și al contracției.

A doua controversă în patogenia cirozei se referă la stadiul leziunii primare. După

Ackermann, Kraetz și Fiessinger, leziunea primară este localizată la nivelul hepatocitelor,

constând în necroza acestora.

CAPITOLUL I

NOŢIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE ALE FICATULUI

I.1. Anatomia ficatului

Fig.1.1 Anatomia ficatului

Definiţie

Ficatul este cea mai mare glandă din corpul uman, este un organ (figura 1.1) care pe lângă

funcţia de producere a bilei, funcţia de secreţie externă prin care participă la digestie,

îndeplineste multiple funcţii metabolice. Dintre acestea unele sunt legate de prelucrarea

substanţelor absorbite prin mucoasa intestinală, iar altele de metabolismul general al

organismului. În viaţa intrauterină între lunile II-VII, ficatul are un important rol hematopoietic.

Tot atât de importantă este si funcţia sa hemodinamică, prin care intervine în distribuţia masei

circulante sanguine din organism.

Alături de alte organe, el contribuie la depozitarea si repartizarea în circulaţie, după

necesităţi, a unei cantităţi apreciabile de sânge. Din această cauză, greutatea ficatului la om este

variabilă. În medie ea reprezintă la adult circa 1/50 din greutatea corpului (la cadavru greutatea

acestuia va avea în medie de aproximativ 1500g). la nou-născut ficatul are greutatea de

aproximativ 1/20 din greutatea corpului.

Așezare

Ocupă întreg hipocondrul drept, în partea superioară a epigastrului si o parte din

hipocondrul stâng (figura 1.2) . Trei pătrimi ale organului sunt situate în jumătatea dreaptă a

corpului. Posterior ficatul se proiectează pe ultimele trei vertebre toracice. Pe peretele anterior,

limita superioară care se stabileste în clinică prin percuţie, corespunde unei linii usor concave în

sus, ce pleacă de la un punct situat pe coasta a cincea la nivelul liniei medioclaviculare drepte si

ajunge cu 2 cm mai jos în spaţiul V intercostal stâng tot pe linia medioclaviculară. În partea

laterală ficatul se proiectează pe o linie convexă cuprinsă între coasta a- V-a dreaptă si un punct

situat pe linia axilară dreaptă la 2 cm sub arcul cartilaginos al coastelor.

Bibliografie

1.Alexa I.D. – Medicină Internă, Noțiuni de bază – Ed. Junimea, 2004

2.Antohe I. – Nursing Clinic, Note de curs – Ed. „Gr.T.Popa” U.M.F. Iași, 2009

3.Borundel C. – Manual de Medicină Internă pentru Cadre Medii – Ed. BIC ALL București

4.Braun J., Dormann A. – Ghid Clinic, Medicină Internă – Ed. Medicală București, 2004

5.Ciurea T., Pascu O., Stanciu C. – Gastroenterologie și Hepatologie, actualități 2003 – Ed. Medicală București, 2003

6.Coman E.A., Petrovanu R. – Medicină Internă în Practică de Ambulator – Ed. „Gr.T.Popa” U.M.F. Iași, 2009

7.Copaci I. – Tratat de Hepato GastroEnterologie vol.II, Ficatul, Pancreasul, Căile biliare – Ed. Medicală AMALTEA București, 1999

8.Costache I.I., Petriș A.O. – Medicină Internă, Note de curs – Ed. PIM, 2011

9.Domnișoru L. – Medicină Internă ediția a 3-a - Ed. „Gr.T.Popa” U.M.F. Iași, 2010

10.Ghiuru R., Trifan A., Covic A – Curs de Medicină Internă vol.II, Bolile aparatului digestiv - Ed. Junimea Iași, 2004

11.Grigorescu M. – Tratat de Hepatologie – Ed. Medicală Națională, 2004

12.Iagnov S., Kreindler F. – Cirozele Hepatice – Ed. Medicală București, 1955

13.Marcean C. – Tratat de Nursing, Îngrijirea pacientului sănătos și bolnav – Ed. Medicală București, 2010

14.Mateescu R. – Fiziologia Digestiei și Nutriției, Fiziologia Metabolismuui intermediar a ficatului – Ed. U.M.F. Timișoara, 2000

15.Mitu F. – Semiologie Medicală – aparatul renal, digestive și Sistemul Hematopoietic - Ed. „Gr.T.Popa” U.M.F. Iași, 2009

16.Moncaș S. – Medicină Internă pentru asistenți Medicali – Ed. Victor Babeș Timișoara, 2010

17.Nedeloiu T., Bisoc A., Voicu V. – Curs de Medicină Internă pentru Asistenți Medicali – Ed. Universității „Transilvania” Brașov, 2006

18.Niculescu V., Niculescu M. – Anatomia Abdomenului – Ed. Victor Babeș Timișoara, 2005

19.Ranga V. – Tubul Digestiv și Glandele Anexe. Splina Anatomia Omului – Ed.Cerma București

20.Stanciu C. – Curs de Semiologie Medicală-aparatul digestive – Ed. Junimea Iași, 2002

21.Ștefănescu G. – Noțiuni de gastroenterologie manual pentru asistenți medicali – Ed. Fundației Academiei Axis Iași, 2008

Preview document

Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 1
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 2
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 3
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 4
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 5
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 6
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 7
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 8
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 9
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 10
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 11
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 12
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 13
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 14
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 15
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 16
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 17
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 18
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 19
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 20
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 21
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 22
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 23
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 24
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 25
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 26
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 27
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 28
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 29
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 30
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 31
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 32
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 33
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 34
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 35
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 36
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 37
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 38
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 39
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 40
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 41
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 42
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 43
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 44
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 45
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 46
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 47
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 48
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 49
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 50
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 51
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 52
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 53
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 54
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 55
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 56
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 57
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 58
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 59
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 60
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 61
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 62
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 63
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 64
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 65
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 66
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 67
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 68
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 69
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 70
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 71
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 72
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 73
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 74
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 75
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 76
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 77
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 78
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 79
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 80
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 81
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 82
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 83
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 84
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 85
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 86
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 87
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 88
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 89
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 90
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 91
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 92
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 93
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 94
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 95
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 96
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 97
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 98
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 99
Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică - Pagina 100

Conținut arhivă zip

  • cuprins.docx
  • foaie 1.docx
  • foaie 2.docx
  • Particularitati de Ingrijire a Bolnavului cu Ciroza Hepatica.pdf

Alții au mai descărcat și

Îngrijirea bolnavului cu ciroză hepatică

Motto: ,,Sanatatea este zestrea si dreptul nostru. Ea este uniunea completa si deplina dintre suflet, minte si corp; acesta nu este un ideal...

Îngrijirea pacienților cu osteoporoză

ARGUMENT Mi-am ales ca temă această lucrare de diplomă „Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacienților cu osteoporoză”, deoarece în familia...

Îngrijirea pacientului cu ciroză hepatică

ARGUMENT Alegerea acestei teme nu a fost întâmplătoare, ci s-a datorat cazuisticii variate de ciroze hepatice întâlnite în spitale și chiar în...

Colecistita acută

INTRODUCERE Odată cu evoluția societății moderne, apar la individ boli noi care necesită o abordare medicală diferită. Este demonstrat astăzi că...

Îngrijirea Pacienților cu Accident Vascular Cerebral

Introducere Principala problemă pe care o determină acidentul cerebral vascular (AVC), atât la nivel personal, cât și populațional, este cea a...

Îngrijirea paciențiilor cu diabet zaharat de tip II

ARGUMENT Pentru a se bucura de viaţă şi pentru a da maximum de randament, omul în activitatea sa, are nevoie în primul rând de sănătate. Această...

Accidentul vascular cerebral

Partea generală: 1.Anatomia si fiziologie SNC 1.Anatomia SNC Sistemul nervos periferic acţionează doar ca un releu pentru transmiterea mesajelor...

Îngrijirea pacientului cu hepatită virală B

INTRODUCERE Virusul hepatitic B este un virus foarte ciudat din foarte multe privințe. Este ciudat pentru că, după ce generează o infecție acută,...

Te-ar putea interesa și

Îngrijirea Bolnavului cu Ciroză Hepatică

MOTIVAŢIE Istoria arată că medicina îşi are originea nu în speculaţii fiziologice sau în anumite cunoştinţe teoretice, ci în instinctul de...

Particularități de îngrijire ale bolnavilor cu ciroză hepatică

CAPITOLUL I INTRODUCERE Nursingul înseamna sa ajuti individul ,fie acesta bolnav sau sanatos sa-si afle calea spre sanatate sau recuperare,sa...

Ciroza Hepatică

INTRODUCERE În evoluţia bolilor hepatice, sunt întâlnite multe perturbări endocrine, cele mai multe, relevate doar de testele biochimice. În...

Particularități de îngrijire a bolnavului cu ciroză hepatică atrofică laennec

I. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A FICATULUI I.1. ANATOMIA FICATULUI Ficatul este cea mai mare glanda a aparatului digestiv, organ...

Ai nevoie de altceva?