Preparate farmaceutice cu actiune diuretica

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Aceasta licenta trateaza Preparate farmaceutice cu actiune diuretica.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier pdf de 50 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Medicina

Cuprins

CAPITOLUL I - ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA APARATULUI EXCRETOR ...5
1.1. Anatomia aparatului excrector 5
1.1.1. Rinichiul .5
1.1.2. Căile renale ...11
1.1.2.1. Căile intrarenale ..11
1.1.2.2. Căile extrarenale .12
1.2. Fiziologia aparatului excretor ...14
1.2.1. Filtrarea glomerulară .17
1.2.2. Reabsorbția tubulară .19
1.2.3. Secreția tubulară 21
1.2.4. Compoziția și proprietățile urinei .21
1.2.5. Reglarea formării urinei 22
1.2.6. Eliminarea urinei ...23
CAPITOLUL II - DIURETICELE ..24
2.1. Istoric .24
2.2. Definiție .24
2.3. Clasificare .25
2.3.1.După locul ,mecanismului de acțiune și structură chimică ..25
2.3.1.1. Diuretice de ansă ..25
2.3.1.2. Diuretice tiazidice 25
2.3.1.3. Diuretice aldosteronice 26
2.3.1.4. Diuretice inhibitoare ale anhidrazei carbonice 26
2.3.1.5. Diuretice osmotice ...26
2.3.2. După efectul potasemiei .27
2.3.3. După intesitatea efectului diuretic .27
2.3.4. După durata acțiunii ...27
CAPITOLUL III - PROPRIETĂȚI FARMACOLOGICE .28
5
3.1. Indicații ..28
3.2. Farmacotoxicologie 29
3.3. Interacțiuni 31
CAPITOLUL IV- PREPARATE FARMACEUTICE CU ACȚIUNE DIURETICĂ ..32
4.1.Diuretice de intensitate redusă 32
4.1.1. Tiazide ...32
4.1.2. De intesitate redusă, exclusiv tiazide, sulfonamide ..35
4.2.Diuretice puternice (de ansa) sulfonamide .36
4.3.Diuretice care economisesc potasiul ...41
4.3.1. Antagoniști ai aldosteronului 41
4.4.Alte diuretice ...45
4.4.1. Diuretice osmotice 45
4.4.2. Diuretice acidifiante ..46
4.4.3. Diuretice fiziologice ..47
4.4.4. Diuretice vegetale .48
CONCLUZII .53
BIBLIOGRAFIE .54

Extras din document

CAPITOLUL I

ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA APARATULUI

EXCRETOR

1.1. Anatomia aparatului excretor

Sistemul renal este alcătuit din : rinichi (organe pereche) , uretere (organe pereche) ,

vezică urinară , uretră (organ nepereche).

1.1.1. Rinichii

Rinichii sunt așezați profun în

cavitatea abdominală, simetric de o parte și

de alta a coloanei vertebrale, în regiunea

lombară. I se proiectează de la nivelul

ultimelor două vertrebe toracale

(T11,T12), până la vertreba a treia

lombară, rinichiul drept fiind situat ceva

mai jos, cu aproximativ o jumătate de

vertebră față de cel sâng, din cauza

prezenței ficatului în partea dreaptă.

Rinichiul ocupă o lojă proprie, loja

renală, delimitată de o fascie tip rază,

fascia renală, care prezintă o

porțiune prerenală și alta

retrorenală. În interiorul lojei

renale se găsește un strat de grăsime, grăsime perirenală, care învelește rinichiul. În afara lojei

se găsește un alt strat de grăsime, grăsime pararenala, mai groasă posterior. Atât grăsimea

Figura1.1. Rinichii

prerenală cât și cea pararenală au rol protector împotriva traumatismelor din regiunea

lombară.

Rinichii au o formă asemănătoare cu cea a unui bob de fasole, de culoare brun-roșcată,

lungimea de aproximativ 12 cm, lățime de cm și grosime de 3 cm; greutatea medie a fiecărui

rinichi este în jur de 120 g.

Rinichiului i se descriu 2 fețe, două margini și doi poli.

Fețele rinichiului sunt una anterioară și alta posterioară. Fața anterioară este convexă și are

raporturi diferite în dreapta și în stânga. În dreapta, fața anterioară vine în raport cu ficatul, cu

duodenul (porțiunea descendentă) și cu colonul ascendent , cu unghiul colic drept și cu ansele

intestinale, în timp ce în stânga vine în raport cu splina ( fața renală), stomacul (fața

posterioară), cu coada pancreasului, cu colonul descendent, cu unghiul colic stâng, iar în

partea inferioară cu ansele intestinale.

Fața posterioară este tot convexă și are raporturi cu peretele posterior al cavității

abdominale, format de mușchii psoas și pătratul lombar. Vine în raport și cu nervii

ilioinghinal și iliohipogastric.

Marginile sunt una externă și alta

internă. Marginea externă este convexă,

iar cea internă este concavă numai în

porțiunea mijlocie, cea care corespunde

hilului renal, adică locului de intrare și

ieșire a elementelor vasculo-nervoase, și

bazinetului.

Structura rinichiului:

Rinichiul este alcătuit din două părți:

capsula renală și țesutul sau

parenchimul renal.

a. Capsula renală se prezintă sub forma unui înveliș fibro-elastic, care acoperă toată

suprafața rinichiului și care aderă la parenchimul subiacent.

Figură 1.2. Secțiune frontala a rinichiului stâng, vedere anterioară

b. Parenchimul renal este alcătuit din două zone: o zonă centrală, numită medulară; o

zonă periferică, numită corticală.

c. Medulara prezintă , pe secțiune, niște formațiuni de aspect triunghiular, numite

piramidele lui Malpighi. În numar de 7 până la 14, ele sunt orientate cu baza spre

periferie, către corticală, și cu vârful spre centru, către hilul renal. Vârful acestor

piramide sunt rotunjite și poartă numele de papile renale. Suprafața fiecărei papile

renale este perforată de un numar variabil de orificii (15-20) care alcătuiesc aria

ciuruită (aria cribrosa). Prin aceste orificii se scurge urina prin tubii colectori Bellini și

de arterele drepte adevărate care străbat piramidele Malpighi în tot lungul lor, de la

bază la vârf. Fiecare piramidă Malpighi are semnificația unui lob renal, ceea ce

înseamnă că un rinichi are tot atăția lobi căte piramide Malpighi are. Între piramide se

găsesc coloanele Bertine, care sunt prelungiri ale corticalei în medulară.

d. Corticala prezintă pe secțiune formațiuni de aspect triunghiular, numite piramide

Ferrein, în numar de 300-500 pentru fiecare puramidă Malpighi. Aceste piramide

Ferrein sunt orientate invers decât piramidele malpighiene, adică cu baza spre centru,

la baza piramidelor Malpighi, și cu vârful spre periferie, fără să atingă capsula renală.

Fiecare piramidă Ferrein are semnificația unui lobul renal și reprezintă prelungiri ale

medularei în corticală. Între piramidele Ferrein se află așa-numitul labirint, în care se

găsesc corpusculii renali, vase sangvine și tubi uriniferi în direcții variate.

Nefronul este considerat unitatea morfo-funcțională a rinichiului. Numărul nefronilor este

mare, mai mult de un milion pentru fiecare rinichi. În alcătuirea unui nefron intră două părți:

Capsula Bowman și un sistem tubular.

Fisiere in arhiva (1):

  • Preparate farmaceutice cu actiune diuretica.pdf

Bibliografie

1. Anatomia și fiziologia omului compediu de Cezar Th. Niculescu și Radu Cârmaciu;
2. Simpozion Hippocrate ediția I;
3. Memomed 2016;
4. Agenda medicală 2016;
5. Farmacologie Homeopată Bioenergetics 1957;
6. Farmacologie de Valentin Stroiescu:
7. https://ro.wikipedia.org/wiki/Diuretic;
8. http://medicamente.romedic.ro/info/medicamentele-diuretice;
9. http://www.preferatele.com/docs/medicina/4/diureticele-baze-fiz1.php;
10. http://anatomie.romedic.ro/;
11. http://anatomie.romedic.ro/.
12. https://www.farmaciata.ro/farmacia-naturii/item/25446-cele-mai-indicateplante-
cu-efect-diuretic.