Preparate Parenterale

A R G U M E N T

Preparatele parenterale sunt forme farmaceutice dozate, sterile, destinate administrarii in tesuturile organismului printr-un procedeu care lezeaza temporar tesuturile.

Denumirea de preparate parenterale deriva de la 'par enteron' (alaturi, in afara intestinului). Exista si alte cai de administrare 'in afara intestinului', dar prin preparate parenterale se inteleg numai acele forme farmaceutice care se administreaza printr-un procedeu care lezeaza temporar tesuturile.

Pot fi solutii, suspensii, emulsii, pulberi sau comprimate destinate injectarii sau implantarii in organism.

Farmacopeea Romana - editia X cuprinde doua monografii de generalitati pentru preparatele parenterale si anume: preparate injectabile si preparate perfuzabile.

Preparatele injectabile sunt definite in Farmacopeea Romana - editia X ca fiind solutii, suspensii, emulsii sterile sau pulberi sterile care se dizolva sau se suspenda intr-un solvent steril inainte de folosire; sunt repartizate in fiole sau flacoane si sunt administrate prin injectare.

Primele preparate injectabile mentionate in Farmacopeea Romana -editia III, au fost serul fiziologic si serul gelatinos.

Datorită insuficienţelor cunoştinţe de fiziologie şi bacteriologie, multe încercări au dus la numeroase accidente ca: embolia gazoasă – după administrarea de ulei de măsline, moartea – provocată prin injectarea de aer, trombozele – la administrarea intravenoasă de acizi.

La ora actuală, medicamentele injectabile constituie forma farmaceutică cea mai răspândită, după comprimate şi capsule.

CAPITOLUL I

1.Generalităţi

Medicamentele parenterale sunt preparate farmaceutice sterile sub formă de soluţii, emulsii, pulberi sau comprimate, destinate de a fi administrate transcutanat, printr-un procedeu care lezează ţesuturile (injectare sau implantare), în corpul uman sau animal.

Denumirea 'parenteral' provine din limba greacă, de la cuvintele 'par' – în afară de şi 'enteron' – intestin, termen ce desemnează medicamentele ce ocolesc tractul gastro-intestinal, sau de la cuvântul grecesc 'parenthitenai' – a injecta, înţelegându-se prin aceasta o grupă delimitată de medicamente, care se administrează prin injectare, în cea mai mare parte, cu ajutorul seringii sau prin implantare.

Principalele medicamente parenterale sunt:

- forme lichide injectabile – preparate farmaceutice sterile, sub formă de soluţii, suspensii, emulsii, repartizate în fiole sau flacoane, destinate administrării prin injectare. Produsele au un volum mic, între 1 – 20 ml şi se obţin prin dizolvarea, dispersarea sau emulsionarea substanţelor şi a eventualilor adjuvanţi în apă, pentru preparate injectabile, într-un lichid neapos sau amestec de solvenţi. Se administrează cu seringă,

- forme lichide perfuzabile – preparate farmaceutice izotonice sterile şi apirogene, numai sub formă de soluţii apoase sau emulsii de tip l/h, care se administrează intravenos, în volume de 100 ml sau mai mari, cu ajutorul unui dispozitiv de perfuzare,

- forme lichide de diluat pentru uz parenteral – sunt soluţii concentrate, sterile, destinate a fi injectate sau administrate prin perfuzare, după diluarea într-un lichid adecvat,

- pulberi pentru preparate injectabile – substanţe solide sterile repartizate în recipiente, înainte de administrare se dizolvă sau se suspendă în volumul de lichid steril prin agitare şi formează o soluţie perfect limpede sau o suspensie uniformă.

- comprimate pentru soluţii injectabile – substanţa medicamentoasă este prelucrată sub formă de comprimate care se dizolvă în solventul respectiv, în momentul administrării.

- implanturi – comprimate sterile mici, sub formă de discuri care se introduc în mod aseptic, sub piele, prin incizare. Au efect retard. Se mai numesc şi comprimate subcutanate.

- seruri şi vaccinuri – biopreparate obţinute din specii microbiene vii sau omorâte, toxine microbiene modificate prin diferite procedee şi condiţionate steril. Se administrează prin injectare şi se utilizează în metodele terapeutice bazate pe imunitate.

- produse radiofarmaceutice – sunt soluţii injectabile cu substanţe radioactive ce se utilizează în scop diagnostic sau terapeutic.

Calea parenterală reprezintă una din cele mai importante posibilităţi de administrare a medicamentelor.

Avantajele medicamentelor parenterale sunt:

- dozaj exact al substanţelor medicamentoase,

- rapiditate de acţiune,

- dirijarea timpului de acţiune a medicamentului injectat,

- evitarea unor efecte secundare,

- evitarea inactivării acţiunii unor substanţe de către sucurile digestive,

- posibilitatea de acţiune terapeutică localizată prin efectuarea de anestezii locale,

- posibilitatea administrării unor medicamente care nu sunt absorbite în intestin şi prin administrare orală au numai acţiune locală,

- administrarea la pacienţii în stare de inconştienţă, stare de vomă,

- terapia parenterală însoţeşte terapia orală,

- prin administrarea de medicamente pe căile parenterale se evita efectul primului pasaj asupra acestora,

- alimentarea organismului pe cale artificială prin introducerea de substanţe nutritive, pe căile parenterale,

- menţinerea homeostaziei prin asigurare pe cale parenterală a lichidelor necesare şi a stării de nutriţie a organismului,

- dezintoxicarea organismului prin accentuarea diurezei osmotice cu soluţii pentru dializă peritoneală.