Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientilor cu pericardita acuta

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Aceasta licenta trateaza Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientilor cu pericardita acuta.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 47 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Medicina

Cuprins

MOTIVAŢIA LUCRĂRII 1
CAPITOLUL I. PARTEA GENERALĂ 2
1.1. Noţiuni de anatomie ale aparatului cardiovascular 2
1.1.1. Inima 2
1.1.2. Forma exterioară şi raporturile cordului 3
1.1.3. Cavităţile inimii şi aparatul valvular 5
1.1.4. Structura peretelui cardiac 8
1.1.5. Fiziologia aparatului cardiovascular 9
1.2. Pericardita acută 12
1.2.1. Definiţie 12
1.2.2. Clasificarea etiologică a pericarditelor 12
1.2.3. Pericardita acută fibrinoasă 13
1.2.4. Pericardita acută exudativă 13
1.2.5. Diagnostic pozitiv 14
1.2.6. Diagnostic diferenţiat 16
1.2.7. Forme de pericardită 17
1.2.8. Tratament 17
1.3. Rolul asistentului medical în îngrijirea pacienţilor cu pericardita acută 18
CAPITOLUL II. PARTEA GENERALĂ. 24
CAPITOLUL II. PARTEA GENERALĂ. 24
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU PERICARDITĂ ACUTĂ 24
2.1. Cazul I. Pericardită acută exudativă de etiologie virală 24
CONCUZII 39
BIBLIOGRAFIE 40
LISTĂ ABREVIERI 41
Anexa nr. 1 42
Anexa nr. 2 42

Extras din document

MOTIVAŢIA LUCRĂRII

Îngrijirea medicală este o activitate efectuată de oameni pentru oameni.

În prezent există tot mai multe boli grave cu care omul se confruntă şi este nevoit să ceară ajutorul acrelor medicale de specialitate.

Lucrarea de faţă am întocmit-o pe baza cunoştinţelor acumulate pe parcursul celor 3 ani de studiu, precum şi experienţelor dobândite în urma efectuării stagiilor de practică în Spitalul Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş” din municipiul Baia Mare.

Pe parcursul efectuării stagiului de practică, am avut ocazia să ajut mulţi pacienţă cu diferite boli, dar am fost impresionat, în mod deosebit, de pacienţii diagnosticaţi cu pericardită acută, deoarece, am avut ocazia, alături de echipa medicală să ajut la tratarea lor şi în acelaşi timp să observ până la final procesul de vindecare.

Pentru mine, în calitate de absolvent, îngrijirea pacienţilor reprezintă o foarte mare provocare, deoarece aceasta necesită punerea în practică a cunoştinţelor acumulate pe parcursul anilor de şcoală.

CAPITOLUL I. PARTEA GENERALĂ

1.1. Noţiuni de anatomie ale aparatului cardiovascular

1.1.1. Inima

Inima este un organ situat în mediastin, orientat cu vârful la stânga, în jos şi înainte, şi cu baza în sus, la dreapta şi înapoi. Din punctele de vedere anato-mic, fiziologic şi patologic se deosebesc o inima (cord) stânga şi o inima dreapta.

Inima stângă este alcătuita din atriul şi ventriculul stâng, separate prin orificiul atrioventricular. Atriul stâng primeşte sânge arterial, care vine din plămân prin cele patru vene pulmonare. Orificiul atrioventricular stâng sau mitral este prevăzut cu două valve, care îl închid în timpul sistolei şi îl lasă deschis în timpul diastolei. Ventriculul stâng primeşte în diastola sângele care vine din atriul stâng, iar în sistola îl evacuează în artera aortă prin orificiul aortic, prevăzut cu trei valve de aspect semilunar (valvula sigmoidă aortică).

Orificiul mitral şi cel aortic constituie sediul de elecţie al cardiopatiilor reumatismale (stenoza mitrala şi insuficienta aortica).

Inima dreaptă este alcătuita din atriul şi ventriculul drept, separate prin orificiul atrioventricular drept.

Atriul drept primeşte sânge venos din marea circulaţie prin orificiile venei cave superioare şi al venei cave inferioare.

Orificiul atrioventricular drept sau orificiul tricuspid este prevăzut cu trei valve, care închid orificiul în sistolă şi îl deschid în diastolă. Ventriculul drept primeşte sângele din atriul drept în timpul diastolei şi îl evacuează în timpul sistolei în artera pulmonara, prin orificiul pulmonar, prevăzut ca şi orificiul aortic - cu trei valve de aspect semilunar. Inima dreapta este motorul micii circulaţii. Există deci o mare circulaţie sau circulaţie sistematică şi o mică circulaţie sau circulaţie pulmonară. Pereţii atriilor şi ai ventriculelor se contracta ritmic: mai întâi cele două atrii, apoi cei doi ventriculi, sincron, expulzând aceeaşi cantitate de sânge pe care o primesc. Atriul drept primeşte sângele venos din întreg organismul prin venele cave şi îl împinge în ventriculul drept, de unde, prin arterele pulmonare, ajunge în plămâni, unde se oxigenează, pierzând CO2. Prin venele pulmonare ajunge în atriul stâng, de unde trece în ventriculul stâng şi de aici - prin artera aorta - este distribuit în toate ţesuturile şi organele.

Inima este alcătuita din trei tunici: endocardul, miocardul şi pericardul.

Vascularizaţia inimii este realizată prin cele două artere coronare. Venele coronare urmează traiectul arterelor şi se varsă în sinusul coronar, care se deschide în atriul drept.

Inervaţia inimii se face prin firişoare nervoase primite de la sistemul simpatic şi parasimpatic

1.1.2. Forma exterioară şi raporturile cordului

În configuraţia externă a inimi distingem două feţe: sternocostală şi diafragmatică, două margini: dreaptă şi stângă, aceasta din urmă având o suprafaţă mare, mai este cunoscută şi sub denumirea de faţă pulmonară, o bază şi un vârf.

Faţa sternocostală este separată de partea anterioară a şanţului atrio-ventricular – coronar (limitele exterioare între cavităţile inimii sunt marcate cu şanţuri mai mult sau mai puţin vizibile) în două zone:

 o porţiune inferioară ventriculară, mai întinsă, convexă, divizată la rândul său de şanţul interventricular anterior (ce conţine vasele omonime) într-o suprafaţă mai mare aparţinând ventriculului drept şi una mică a ventriculului stâng.

Ventriculul drept prezintă în partea superioară o bombare – conul pulmonarei sau infundibulul – determinată de compartimentul de ejecţie. Ventriculul stâng se continuă inferior cu vârful cardiac

 o porţiune superioară atrială, concavă, acoperită anterior de emergenţa celor două artere mari: aorta, care urcă spre partea dreaptă şi pulmonara, care urcă spre stânga. Porţiunea atrială se prelungeşte pe flancuri cu cele două auricul.

Fisiere in arhiva (1):

  • Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientilor cu pericardita acuta.doc

Bibliografie

1. Albu Roxana Maria, Anatomia şi fiziologia omului, Ed. Corint, 1996
2. Ardeleanu Elena, Ghid terapeutic al medicamentelor în bolile cardiace, Ed.Mirton 1997
3. Badea Ghe., Badea R., Vălean A., Mircea P., Dudea S., Bazele ecografiei clinice, Ed. Medicală, Bucureşti, 1995
4. Baltă G., Tehnici speciale de îngrijirea a bolnavilor, Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1988
5. Beuran M., Ghid de manevre medicale şi colaborare Medic - Asistentă, Ed. Scripta, 1999
6. Bocec G., Gulie E., Leadership şi management în Nursing, Bucureşti, 2003
7. Borundel C., Manual de medicină internă pentru cadre medii, Ed. BIC ALL, Bucureşti, 2002
8. Carp C., Îndreptar de diagnostic şi tratament al bolilor cardiovasculare, Ed. Medicală, Bucureşti, 1989
9. Cinteză M., Vintila V., Riscul cardiovascular – principii terapeutice, 2005
10. Gherasim L., Medicină internă, Bolile cardiovasculare metabolice, vol. 2, Ed. Medicală, 1998
11. Gurghean A., Manolache D., Negrilă A., Homentcovschi C., Spătaru D., Muraru M., Bruckner I., Observaţii privind diagnosticul şi tratamentul insuficienţei cardiace, Revista Română de cardiologie, vol. XVIII, nr. 4, 2003
12. Iliescu I., Semiologie generală cardiovasculară, Ed. Medicală Bucureşti, 1973
13. Kristel K.H., Îngrijirea bolnavului, Ed. All,1998
14. Păun R., Tratat de medicină internă, Bolile cardiovasculare, Ed. Medicală, Bucureşti, 1988
15. Titircă L., Aspecte teoretice ale procesului de îngrijire. Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare nevoilor fundamentale, Ed. Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2001
16. Titircă L., Urgenţe medico – chirurgicale, Ed. Medicală, Bucureşti, 2004
17. Titircă L., Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali, Editura Viaţa Medicală Românească, 1997
18. Titrcă L., Manual de îngrijiri speciale acordate pacienţilor de asistenţii medicali, Ed. Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 1998
19. Voiculescu M., Medicină generală, Ed. Medicală, Bucureşti, 1990
20. Zdrenghea D., Văidean G., Pop D., Cardiologie preventivă, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca, 2003
21. Zdrenghea D., Branea I., Recuperarea bolnavilor cardiovasculari, Ed. Clusiun, 1995
22. Zdrenghea D., Pop D., Cardiologie practică în România, vol. II