Cuprins
- Introducere 1
- PARTEA GENERALĂ - FUNDAMENTAREA TEORETICĂ
- Capitolul 1 - Accidentul vascular cerebral 2
- 1.1 Incidența, mortalitatea, prevalența și supraviețuirea în caz de accident vascular cerebral 2
- 1.2 Factori de risc ai accidentelor vasculare cerebrale 3
- 1.3. Sindroamele din accidentul vascular cerebral 4
- 1.4. Sindroame clinice în accidentul vascular cerebral 5
- 1.5. Sindroame din accidentul vascular cerebral de trunchi cerebral 7
- Capitolul 2 - Recuperarea și reabilitarea după accidentul vascular cerebral 8
- 2.1 Debutul accidentelor vasculare cerebrale 8
- 2.2 Echipa de recuperare și reabilitare 9
- 2.3 Schimbările din viața de zi cu zi 10
- 2.4 Schimbările de comportament, emoțiile și modul de gândire după un AVC 11
- 2.5 Afectarea emisferei drepte a creierului
- 11
- 2.6 Afectarea emisferei stângi a creierului
- 12
- PARTEA SPECIALĂ - CERCETAREA
- Capitolul 3 - Cronograma cercetării 16
- 3.1. Motivația studiului 16
- 3.2. Ipoteze de studiu 16
- 3.3. Tipul studiului 17
- 3.4. Metode utilizate în cercetare 17
- 3.5. Perioada și locul 17
- 3.6. Variabila dependentă 17
- 3.7. Variabila independentă 18
- Capitolul 4- Rezultatele cercetării 20
- 4.1. Prezentarea rezultatelor 20
- 4.2 Interpretarea rezultatelor 33
- 4.2.1. Analiza comparativă- răspunsuri pozitive vs răspunsuri negative ale lotului 1 și lotului 2 33
- 4.2.2. Analiza răspunsurilor persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15 și 20 de ani 34
- 4.2.3. Analiza răspunsurilor persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 și 30 de ani 35
- 4.2.4. Analiza răspunsurilor persoanelor cu vârsta cuprinsă între 31 și 40 de ani 36
- 4.2.5. Analiza răspunsurilor persoanelor cu vârsta peste 40 de ani 36
- 37
- 4.2.6. Analiza răspunsurilor persoanelor din mediul rural 37
- 4.2.7. Analiza răspunsurilor persoanelor din mediul urban 38
- 4.2.8. Analiza răspunsurilor persoanelor de sex feminin 39
- 4.2.9. Analiza răspunsurilor persoanelor de sex masculin 39
- 4.2.10. Analiza răspunsurilor persoanelor al căror ultim nivel de studii absolvit este liceul 40
- 4.2.11. Analiza răspunsurilor persoanelor care au absolvit studii post-liceale 41
- 4.2.12. Analiza răspunsurilor pacienților 42
- Capitolul 5- Concluzii
- 43
- Bibliografie 44
- Anexa 1 46
- Anexa 2 47
- Anexa 3 48
- Abstract 49
Extras din licență
INTRODUCERE
Accident sau atac vascular cerebral ?
În vechime, scriitorii foloseau termenul de ˝apoplexie˝, ceea ce însemna un atac brusc de leșin, muțenie sau paralizie, stare din care, deseori pacientul nu își mai revenea. Aceste episoade se considerau a fi o sancțiune a zeilor sau o reacție a unei boli, era un episod brusc, care făcea parte din aceeași grupare cu: ˝sclipirea de geniu˝, ˝dramul de noroc ˝ sau ˝lovitura sorții˝. Denumirea de atac-lovitură include prezența unor forțe externe, ce cauzează boala și care fac ca terapia să fie inutilă. Termenul de accident vascular cerebral (AVC) nu face decât să mențină abordarea nihilistă a tratamentului medical în ceea ce privește această afecțiune. Profesioniștii din ziua de azi au păstrat denumirea de “atac cerebral ” din cauza caracterului spontan și neașteptat al patologiei cerebrovasculare simptomatice. În prezent se admite faptul că AVC-ul este legat de factori de risc cunoscuți, și că atât tratamentele din stadiu acut cât și cele de reabilitare și de recuperare pot diminua rata de deces și invaliditatea.
Accidentul vascular cerebral poate fi caracterizat ca fiind o leziune cerebrală netraumatică, declanșată de ocluzia sau lezarea unor vene sau artere cerebrale, ceea ce cauzează instalarea spontană a unui deficit neurologic definit prin absența controlului motor, tulburări cognitive și de limbaj, senzații schimbate, pierderea echilibrului ori comă. Această explicație înglobează un șir de surse etiologice, excluzând bolile nevasculare care pot descrie simptome similare AVC-ului, cum ar fi: tumoarea cerebrală, sincopa, leziunea cerebrală traumatică, convulsia sau hipoxemia. [1]
PARTEA GENERALĂ - FUNDAMENTAREA TEORETICĂ
CAPITOLUL 1
ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL
1.1. INCIDENȚA, MORTALITATEA, PREVALENȚA ȘI SUPRAVIEȚUIREA ÎN CAZ DE ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL
Conform unor studii de cohortă realizate în SUA, anual se înregistrează 795.000 de cazuri de AVC din care 600.000 sunt cazuri noi iar 185.000 sunt cazuri recurente. În continuare, AVC provoacă niveluri de dizabilitate semnificative, morbiditate și mortalitate în rândul persoanelor trecute de 65 de ani.
Accidentele vasculare afectează în principal persoanele în vârstă, dar 28% dintre persoanele afectate de această patologie au vârsta mai mică de 65 de ani. În ceea ce privește copiii, AVC-ul afectează 2,7 din 100.000 de copii. La adulți, principala cauză a AVC-ului o reprezintă ateroscleroza iar la copii: tulburările de coagulare, boala celulelor în seceră, anomaliile cerebrovasculare, malformațiile cardiace congenitale, infecțiile anterioare cu virusul varicelo-zosterian și disecția de arteră carotidă. Principalele cauze ale AVC-ului hemoragic la copii sunt boala Moyamoya și hemofilia. [1]
La vârste cuprinse între 65 și 74 de ani incidența AVC-ului este cu 50% mai ridicată la sexul masculin decât la cel feminin, în cazul tuturor raselor, iar această diferență scade odată cu creșterea vârstei. La bărbații de culoare cu vârsta cuprinsă între 45-84 de ani, impactul AVC-ului este de până la de trei ori mai mare comparativ cu bărbații de rasă albă, în ceea ce privește femeile, diferența dintre cele de culoare și rasa albă este chiar mai mare decât la bărbați. Persoanele de culoare sunt mai predispuse la factorii de risc care pot cauza un AVC: fumatul, hipertensiunea arterială, boala celulelor în seceră, abuzul de alcool, etc. [2] După bolile cardiace și neoplazii, AVC este a III-a cauză de mortalitate în țările industrializate. [3]
Bibliografie
[1]: Randall L. Braddom, Leighton Chan, Mark A. Harrast, Karen J. Kowalske, Dennis T. Ragnarsson, K.A.S- Medicină fizică și de reabilitare, ediția a IV-a, Ed. Elsevier, București 2015, 1246, 1248
[2]: Pang W, Li Z, Sun Z, et al. Prevalence of hypertension and associated factors among older rural adults: results from Liaoning Province, China. Med. Princ. Pract. 2010;19(1):22
[3]: Anca Hâncu, Irine Rășanu- Noțiuni fundamentale de neurologie, Ed. Ovidius University Press, Constanța 2014, 254-256
[4]: Howard VJ, McDonnell MN. Physical activity in primary stroke prevention: Just do it! Stroke; a journal of cerebral circulation. 2015;46:1735
[5]: Howard VJ, Madsen TE, Kleindorfer DO et al. Sex and race differences in the association of incident ischemic stroke with risk factors. JAMA Neurol. 2019;76:179- 86.
[6]: [ Yeboah J, Young R, McClelland RL, Delaney JC, Polonsky TS, Dawood FZ, et al. Utility of nontraditional risk markers in atherosclerotic cardiovascular disease risk assessment. J Am Coll Cardiol. 2016;67:139
[7]: Oono IP, Mackay DF, Pell JP. Meta-analysis of the association between secondhand smoke exposure and stroke. J Public Health (Oxf) 2011;33(4):496
[8]: Khoury JC, Kleindorfer D, Alwell K, et al. Diabetes mellitus: a risk factor for ischemic stroke in a large biracial population. Stroke 2013; 44:1500
[9]: Hamedani AG, Cole JW, Cheng Y, Sparks MJ, O’Connell JR, Stine OC, et al. Factor V Leiden and ischemic stroke risk: the Genetics of Early Onset Stroke (GEOS) study. J Stroke Cerebrovasc Dis. 2013;22:419
[10]: Kissela BM, Khoury JC, Alwell K, Moomaw CJ, Woo D, Adeoye O, et al. Age at stroke: Temporal trends in stroke incidence in a large, biracial population. Neurology. 2012;79:1781
[11]: Heit JA, Spencer FA, White RH. The epidemiology of venous thromboembolism. J. Thromb. Thrombolysis. 2016 Jan;41(1):3-14
[12]: Numminen S, Korpijaakko-Huuhka AM, Parkkila AK, Kulkas T, Numminen H, Dastidar P, et al. Factors influencing quality of life six months after a first-ever ischemic stroke: focus on thrombolyzed patients. Folia Phoniatr Logop. 2016: 100-101
[13]: Pierik R, Algra A, van Dijk E, Erasmus ME, van Gelder IC, Koudstaal PJ, on behalf of the Parelsnoer Institute-Cerebrovascular Accident Study Group. Distribution of Cardioembolic Stroke: A Cohort Study. Cerebrovasc. Dis. 2020;49(1):97-104
[14]: Fullerton HJ, Howard VJ, Huffman MD, Isasi CR, Jiménez MC, Judd SE, Kissela BM, American Heart Association Statistics Committee. Stroke Statistics Subcommittee. Executive Summary: Heart Disease and Stroke Statistics--2016 Update: A Report From the American Heart Association. Circulation. 2016 :133(4):447-54
[15]: Benjamin EJ, Blaha MJ, Chiuve SE, Cushman M, Das SR, American Heart Association Statistics Committee and Stroke Statistics Subcommittee. Heart Disease and Stroke Statistics-2017 Update: A Report From the American Heart Association. Circulation. 2017 e146-e603.
[16]: Khalid W, Rozi S, Ali TS, Azam I, Mullen MT, Illyas S, et al. Quality of life after stroke in Pakistan. BMC Neurol. 2016
[17]: Cassella CR, Jagoda A. Ischemic Stroke: Advances in Diagnosis and Management. Emerg. Med. Clin. North Am. 2017 :911-930.
[18]:Demaerschalk BM, Bobrow BJ, Raman R, Ernstrom K, Hoxworth JM, Stroke Team Remote Evaluation Using a Digital Observation Camera (STRokE DOC) in Arizona—The Initial Mayo Clinic Experience (AZ TIME) Investigators. CT interpretation in a telestroke network: agreement among a spoke radiologist, hub vascular neurologist, and hub neuroradiologist. Stroke. 2012:3095-7
[19]: Tadi P, Lui F. StatPearls [Internet]. StatPearls Publishing; Treasure Island (FL): 2020. Acute Stroke (Cerebrovascular Accident): 3-4
[20]: Albers GW, Marks MP, Kemp S, Christensen S, Tsai JP, DEFUSE 3 Investigators. Thrombectomy for Stroke at 6 to 16 Hours with Selection by Perfusion Imaging. N. Engl. J. Med. 2018;378(8):708-718.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Studiu privind perceptia generala si impactul efectiv asupra calitatii vietii persoanelor care au suferit un accident vascular cerebral.docx