Tulburare-deliranta

Licență
9/10 (1 vot)
Domeniu: Medicină
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 71 în total
Cuvinte : 18274
Mărime: 641.96KB (arhivat)
Publicat de: Claudia D.
Puncte necesare: 11
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Cristina Catrinescu

Extras din licență

OBIECTIVUL I

ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS

I.1. Noțiuni de anatomie ale sistemului nervos

Sistemul nervos reprezintă ansamblul tuturor organelor alcătuite predominant din țesut nervos specializat în recepționarea, transmiterea și prelucrarea excitanților din mediul extern sau intern.

Excitabilitatea este o caracteristică generală a lumii vii. Sistemul nervos reprezintă însă acea parte strict specializată, în urma unui îndelungat proces evolutiv, pentru a îndeplini această funcție.

Sistemul nervos, prin intermediul encefalului, a devenit organul conștiinței. Funcționarea sa generează starea de conștiință, capacitatea unei ființe vii de a înțelege lucrurile înconjurătoare, fiind în același timp sediul personalității individului. Aceste funcții au atins un nivel maxim la encefalul de om. Encefalul nu trebuie considerat echivalentul personalității sau a conștiinței. Este în schimb suportul material al acestora, funcționarea sa generându-le.

Sistemul nervos realizează legătura dintre organism și mediu; în același timp, coordonează activitatea tuturor țesuturilor, organelor etc. Ca urmare a faptului că sistemul nervos îndeplinește aceste două tipuri de funcții, este împărțit, dintr-o perspectivă fiziologică, în două componente: sistemul nervos somatic și cel vegetativ.

Sistemul nervos somatic sau al vieții de relație, realizează integrarea organismului în mediul ambiant. Sistemul nervos vegetativ coordonează funcționarea organelor interne, numindu-se și autonom, ca urmare a faptului că activitatea sa nu este coordonată conștient, fiind astfel autonomă.

Din punct de vedere anatomic sistemul nervos se împarte în două componente:

- sistemul nervos central - alcătuit din encefal (creier) și măduva spinării;

- sistemul nervos periferic - ce include:

- componenta somatică (nervii cranieni și cei spinali) - realizează, în special, inervația pielii, mușchilor scheletici, ligamentelor, articulațiilor, oaselor;

- componenta vegetativă (SNV - simpatic și parasimpatic) - inervează viscerele, glandele, musculatura netedă a vaselor sanguine și limfatice, a cordului.

Din punct de vedere funcțional sistemul nervos reprezintă o rețea de neuroni interconectați, asemănător cu structura unui computer, datorită faptului că ambele prezintă un sistem de introducere a datelor, un sistem de procesare a acestora și un sistem în care sunt afișate rezultatele obținute.

I.1.1. Componentele celulare ale sistemului nervos

În structura sistemului nervos se deosebesc două componente: țesutul nervos și stroma conjunctivo-vasculară. Țesutul nervos reprezintă un țesut înalt specializat în scopul realizării comunicării intercelulare, capacitate dependentă de proprietățile chimice și electrice ale celulelor nervoase.

Ca unitate morfofuncțională de bază a sistemului nervos sunt considerate celulele nervoase specializate pe care Waldeyer le-a numit neuroni.

Neuronii sunt elemente înalt diferențiate morfologic. În alcătuirea unui neuron se disting: corpul celular și una sau mai multe prelungiri. Acestea pot fi de două tipuri:

- dendritele, prelungiri arborescente celulipete (majoritatea neuronilor au mai multe dendrite), prin care neuronul primește impulsuri nervoase;

- axonul, care funcțional este celulifug, prelungire unică a neuronului, ce transportă impulsurile nervoase de la corpul neuronului către alte structuri.

Axonul poate atinge lungimi de 1 m și grosimi de 1- 1,5 μ; se termină prin butoni terminali ce se pun în contact cu alt neuron formând sinapsă interneuronală, sau cu mușchiul striat prin placa motorie.

Dendritele și axonii constituie căi de conducere nervoasă de la măduva spinării până la cortex și invers.

După tipul de mediator chimic elaborat, neuronii se împart în: colinergici, catecolaminergici (dopaminergici și noradrenergici) și serotoninergici.

Neuronul are două proprietăți fundamentale:

- excitabilitatea - reprezintă proprietatea neuronului de a răspunde la un stimul printr-un potențial de acțiune;

- conductibilitatea - proprietatea neuronului de a propaga excitația în lungul prelungirilor sale.

Bibliografie

1. Niculescu C., Cârmaciu R., Voiculescu B. - ,,Anatomia și fiziologia omului”, Editura Corint, București, 2007, pag. 123- 215;

2. Dobrescu Iuliana - ,,Psihiatria copilului și adolescentului”, Editura Medicală, 2003, pag. 15- 60; 177- 186;

3. Georgescu Marie - ,,Psihiatrie”, Editura Medicală Națională, București, 2003, pag. 167- 190; 256- 264;

4. Predescu V. - ,,Psihiatrie”, Editura Medicală, 1989, pag. 271- 289;

5. Tanasie M., Bezna M., Bezna S. - ,,Elemente genetice predictive în tulburările schizofrenice”, Editura Sintech, Craiova, 2007, pag. 19- 27, 67- 75, 117- 136;

6. Romila A. - ,,Psihiatria”, Editura Asociației Psihiatrilor Liberi din România, București, 1997, pag. 459- 469;

7. Olteanu A., Lupu V. - ,,Neurofiziologia sistemelor senzitivo-senzoriale”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 2000, pag. 87- 110;

8. Milea Ștefan - ,,Psihiatrie”, vol.I, Editura Medicală, 1988, pag. 29- 34, 112- 117;

9. Ministerul Educației, Tineretului și Sportului - ,,Manual de nursing”, vol 3, EdituraAll Educational, 2012, pag. 177- 196;

10. Știuriuc Simona - ,,Terapia electroconvulsivă (electroșocuri)”, articol, 2013;

11. Referințe web:

anatomie.romedic.ro

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_nervos

sistemul nervos.wikispaces.com

http://proceduri.romedic.ro/terapia-electroconvulsiva

Preview document

Tulburare-deliranta - Pagina 1
Tulburare-deliranta - Pagina 2
Tulburare-deliranta - Pagina 3
Tulburare-deliranta - Pagina 4
Tulburare-deliranta - Pagina 5
Tulburare-deliranta - Pagina 6
Tulburare-deliranta - Pagina 7
Tulburare-deliranta - Pagina 8
Tulburare-deliranta - Pagina 9
Tulburare-deliranta - Pagina 10
Tulburare-deliranta - Pagina 11
Tulburare-deliranta - Pagina 12
Tulburare-deliranta - Pagina 13
Tulburare-deliranta - Pagina 14
Tulburare-deliranta - Pagina 15
Tulburare-deliranta - Pagina 16
Tulburare-deliranta - Pagina 17
Tulburare-deliranta - Pagina 18
Tulburare-deliranta - Pagina 19
Tulburare-deliranta - Pagina 20
Tulburare-deliranta - Pagina 21
Tulburare-deliranta - Pagina 22
Tulburare-deliranta - Pagina 23
Tulburare-deliranta - Pagina 24
Tulburare-deliranta - Pagina 25
Tulburare-deliranta - Pagina 26
Tulburare-deliranta - Pagina 27
Tulburare-deliranta - Pagina 28
Tulburare-deliranta - Pagina 29
Tulburare-deliranta - Pagina 30
Tulburare-deliranta - Pagina 31
Tulburare-deliranta - Pagina 32
Tulburare-deliranta - Pagina 33
Tulburare-deliranta - Pagina 34
Tulburare-deliranta - Pagina 35
Tulburare-deliranta - Pagina 36
Tulburare-deliranta - Pagina 37
Tulburare-deliranta - Pagina 38
Tulburare-deliranta - Pagina 39
Tulburare-deliranta - Pagina 40
Tulburare-deliranta - Pagina 41
Tulburare-deliranta - Pagina 42
Tulburare-deliranta - Pagina 43
Tulburare-deliranta - Pagina 44
Tulburare-deliranta - Pagina 45
Tulburare-deliranta - Pagina 46
Tulburare-deliranta - Pagina 47
Tulburare-deliranta - Pagina 48
Tulburare-deliranta - Pagina 49
Tulburare-deliranta - Pagina 50
Tulburare-deliranta - Pagina 51
Tulburare-deliranta - Pagina 52
Tulburare-deliranta - Pagina 53
Tulburare-deliranta - Pagina 54
Tulburare-deliranta - Pagina 55
Tulburare-deliranta - Pagina 56
Tulburare-deliranta - Pagina 57
Tulburare-deliranta - Pagina 58
Tulburare-deliranta - Pagina 59
Tulburare-deliranta - Pagina 60
Tulburare-deliranta - Pagina 61
Tulburare-deliranta - Pagina 62
Tulburare-deliranta - Pagina 63
Tulburare-deliranta - Pagina 64
Tulburare-deliranta - Pagina 65
Tulburare-deliranta - Pagina 66
Tulburare-deliranta - Pagina 67
Tulburare-deliranta - Pagina 68
Tulburare-deliranta - Pagina 69
Tulburare-deliranta - Pagina 70
Tulburare-deliranta - Pagina 71

Conținut arhivă zip

  • Tulburare-deliranta.docx

Alții au mai descărcat și

Îngrijirea pacientului cu tulburări bipolare

Tulburările bipolare se încadrează în sfera bolilor mintale. La momentul actual, peste o treime din populația globului suferă de tulburări mintale....

Alianță terapeutică la pacientul psihotic toxicoman

Introducere Consumul de substanțe psihoactive a început încă din Antichitate și continuă chiar și în zilele noastre, atât în triburi din zone ale...

Prevalența Litiazei Renale la Pacienții cu Sindrom Metabolic

Motto: ”Sănatatea este o comoară pe care puţini știu să o preţuiască, deși aproape toţi se nasc cu ea” Hipocrate Introducere Sindromul...

Starea de sănătate și caracteristicile ei în România

SCOPURILE SANATATII PUBLICE: 1.Promovarea sanatatii, care vizeaza ca oamenii sa fie tot mai sanatosi, apti de a participa la viata sociale (se...

Te-ar putea interesa și

Aspecte ale Depresiei în Schizofrenie

I. PARTEA GENERALĂ Capitolul 1 Date generale privind schizofrenia 1.1 Definiţia şi istoricul bolii Schizofrenia este un sindrom clinic cu o...

Alianță terapeutică la pacientul psihotic toxicoman

Introducere Consumul de substanțe psihoactive a început încă din Antichitate și continuă chiar și în zilele noastre, atât în triburi din zone ale...

Compararea delirului în schizofrenie și tulburarea schizoafectiva

INTRODUCERE De-a lungul sec XX, nosologia psihiatrică a fost împărțită în două părți, în ceea ce se cheamă “psihoze” și “nevroze”. Definirea...

Adolescența și Fenomenul Drogodependenței

Adolescenţii şi fenomenul drogodependenţei PARTEA TEORETICĂ Argument Trăim într-o societate care se schimbă din ce în ce mai repede. Nu mai...

Prezentarea Patologiei - Schizofrenia

Cu ce asociem noi problemele zilnice, ce conotaţii oferim anumitor simptome pe care de fapt le evităm atunci cînd suntem in imposibilitatea de a...

Subiecte psihiatrie

SUBIECTUL1 1. TULBURARILE DE PERCEPTIE Noţiunea psihologică despre percepţie se referă la imaginea subiectivă, complexă şi unitară ce se...

Retardul Mental - Oligofrenia

Retardul mental se defineşte ca o funcţionare intelectuală generală semnificativ sub medie, care a început în timpul perioadei de dezvoltare şi se...

Cursuri Psihiatrie

Definitie: Psihicul este o functie a materiei si este dependenta de substratul organic (creier). Psihiatrie – gr. “psyhe” = suflet - gr. “iatri”...

Ai nevoie de altceva?