Cuprins
- Capitolul I Istoricul bolii 3
- Capitolul II Anatomia organelor genitale si fiziologia
- functiei sexuale 4
- 2.1 Organele genitale masculin 4 2.2 Organele genitale feminine 9
- Capitolul III Dezvoltarea sexualitatii 16
- 3.1 Perioada prenatala si graviditatea 16
- 3.2 Copilaria 17
- 3.3 Pubertatea si adolescenta 19
- 3.4 Tânar adult si de vârsta medie 21
- 3.5 Persoana în vârsta 22
- Capitolul IV Stimularea sexuala si reactiile fiziologice 23
- 4.1 Stimularea fizica 23
- 4.2 Stimularea psihica 24
- 4.3 Actul sexual si fizologia lui 25
- Capitolul V Functiile sexuale si dereglarile ei 29
- 5.1 Clasificarea sindroamelor sexopatologice
- ale dereglarilor sexuale la femei 30
- 5.2 Ovarul polichistic virilizat 35
- 5.3 Dereglari sexuale la barbati 40
- Capitolul VI Tulburari sexuale si de identitate sexuala 44
- 6.1 Disfunctiile sexuale 44
- 6.2 Parafiliile 47
- 6.3 Tulburari de identitate sexuala 48
- 6.4 Tulburarea sexuala fara alta specificatie 48
- Capitolul VII Probleme legate de patologie 49
- 7.1 Situatii medicale 49
- 7.2 Situatii chirurgicale 49
- 7.3 Evaluarea asistentei medicale în cazul
- problemelor sexuale 50
- 7.4 Interventiile a.m. în cazul problemelor sexuale 50
- Capitolul VIII Investigatii si examinari în tulburarile
- sexuale 52
- 8.1 Examinarea organelor genitale externe 52
- 8.2 Examenul instrumental al organelor bazinului 54
- 8.3 Metodele endoscopice de examinare 55
- Capitolul IX Cuplul steril 59
- 9.1 Clasificarea sterilitatii 59
- 9.2 Examinarea si investigatiile unui cuplu
- steril 60
- 9.3 Sterilitatea feminina 62
- 9.4 Sterilitatea masculina 64
- 9.5 Conceptia asistata 66
- Capitolul X Maladiile sexual transmisibile 68
- Capitolul XI Contraceptia 76
- Capitolul XII Studiul cazurilor 81
- 12.1 Caz nr.1 81
- 12.2 Caz nr.2 90 12.3 Caz nr.3 97
Extras din licență
CAPITOLUL I
ISTORICUL BOLII Sanatatea nu ar putea exista fara sexualitate, deoarece aceasta faciliteaza dezvoltarea identitatii de sine, a relatiilor interpersonale, a intimitatii si a dragostei. Sexualitatea umana cuprinde aspectele somatice, emotionale, intelectuale, sociale si morale ale fiintei. In plan psihic, aceasta defineste un barbat si o femeie. Ea cuprinde faptul fiziologic de a fi stimulat sexual si de a experimenta orgasmul. Din punct de vedere social, ea determina tipul de relatii în care se angajeaza un individ, barbat sau femeie. Din punct de vedere moral, antreneaza o luare de decizie asupra comportamentelor acceptabile sau inacceptabile privind actul sexual.
Sexualitatea umana este adesea considerata in termeni a doua componente: cea ereditara si cea dobandita. Componenta ereditara determina anatomia si fiziologia organelor genitale. Componenta dobandita este rezultatul interactiunilor cu mediul social. Oricum, fiecare aspect al comportamentului sexual cuprinde atât componente ereditare cât si componente dobândite. Este deci important sa luam în consideratie interactiunea acestor doua componente într-o activitate sexuala data.
Dimorfism sexual este termenul utilizat pentru a descrie diferentele dintre barbati si femei la fiecare specie. Barbatii, spre exemplu, sunt în general mai înalti, mai grei si din punct de vedere fizic mai puternici decât femeile. Aceste atribute nu sunt totusi întotdeauna indicative ale masculinitatii sau feminitatii. Unele femei sunt mai înalte, cântaresc mai mult sau sunt mai puternice. Indicatorul cel mai fiabil este acela ca barbatul poseda un penis, pe când femeia are un vagin, un ciclu menstrual si poate ramâne însarcinata. Repartizarea pilozitatii este de asemenea un alt indicator valabil.
CAPITOLUL II
ANATOMIA ORGANELOR GENITALE SI FIZIOLOGIA FUNCTIEI SEXUALE
2.1 Organele genitale masculine
Organele genitale masculine formeaza un sistem de transport al spermei. Ele se limiteaza la doua testicule asezate în scrot, cu canale excretoare (epidim si canale deferente), glande secretoare si penis.
Testiculele
Testiculele sau gonadele barbatesti sunt de forma ovala, având 3,75 cm lungime si 2,5 centimetri grosime. Fiecare testicul este format din mai multe tuburi seminifere înfasurate în jurul lor, în care sunt produsi spermatozoizii. Învelisul lor extern consta într-un culcus alcatuit din fibre musculare netede, ale caror contractii faciliteaza trecerea spermatozoizilor catre canalele ejaculatoare.
Cele doua functii principale ale testiculelor sunt producerea de spermatozoizi si secretia hormonilor sexuali. Un spermatozoid este o celula unica ce cuprinde un cap, o piesa intermediara si o coada (flagel). Cromozomii sunt responsabili de caracterele ereditare. Toate celulele organismului contin un numar fix de 23 de perechi de cromozomi diploizi (în perechi). Celulele se înmultesc divizându-se în doua, producând deci doua noi celule ce contin fiecare câte 23 de perechi de cromozomi. Acest proces se numeste mitoza. Spermatozoizii si ovulele contin 23 de cromozomi haploizi (simpli si capabili de a se uni). Aceasta se realizeaza printr-un fel de diviziune celulara numita meioza. Asadar, daca spermatozoidul fecundeaza ovulul, celula rezultata în urma unirii lor va avea un numar de 23 de perechi de cromozomi: 23 de cromozomi simplii de origine masculina si 23 de cromozomi simplii de origine feminina.
Doi dintre acesti cromozomi determina sexul embrionului. Celula feminina are în mod normal doi cromozomi sexuali identici XX. Celula masculina are doi cromozomi sexuali diferiti XY. Spermatozoizii sunt deci de doua feluri deoarece, în timpul meiozei, este prezent un singur cromozom al perechii. Un ginosperm este purtator al cromozomului X iar un androsperm este purtator al cromozomului Y. Daca un ginosperm fertilizeaza ovulul, fetusul va fi deci feminin si daca un androsperm fertilizeaza ovulul, fetusul va fi masculin.
Androspermii, mai mici ca talie, au un flagel mai lung, se misca mai repede si sunt mai vulnerabili la schimbarile de pH vaginal decât ginospermii. Se crede ca, pentru a concepe un fetus masculin, relatia sexuala trebuie sa aiba loc în momentul ovulatiei sau foarte aproape de acesta. Androspermii ajung mai repede la ovul decât ginospermii. Acestia din urma se misca mai greu si pot rezista în fata aciditatii vaginale, asteptând ca ovulul sa fie liber. De aceea, pentru a concepe un fetus feminin, relatia sexuala trebuie sa aiba loc cu câteva zile înainte de ovulatie.
, Cea de-a doua functie a testiculelor este producerea de hormoni sexuali: testosteron estrogeni si androgeni. Testosteronul este responsabil de dezvoltarea organelor genitale si de aparitia caracterelor sexuale secundare masculine: timbrul vocii mai grav, musculatura mai importanta, barba, pilozitate pe linia mediana a abdomenului, pe pubis si pe piept. Estrogenii secretati în acelasi timp si de glandele suprarenale au o functie de control a spermatogenezei.
Hipotalamusul controleaza secretia hormonilor masculini. Prin eliberarea unei substante neuro-secretoare (numita si factor relaxant), acesta stimuleaza adenohipofiza (pituitara) pentru a secreta hormonul foliculo-stimulator (F.S.H.) si hormonal luteinizant (L.H.). Hormonul luteinizant stimuleaza secretia de testosteron, iar hormonal foliculo-stimulant stimuleaza spermatogeneza. Acesti doi hormoni sunt secretati pe baza de retroactiune negativa.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Tulburari de Sexualitate.doc