Cuprins
- MOTIVAŢIA LUCRĂRII 2
- CAPITOLUL I. PARTEA GENERALĂ 4
- 1. ULCERUL GASTROINTESTINAL 4
- 1.1. Noţiuni de anatomie şi fiziologie 4
- 1.2. Raporturi 5
- 1.3. Structura peretelui gastric 6
- 1.4. Vascularizaţia stomacului 6
- 2. NOŢIUNI DE SEMIOLOGIE 8
- 2.1. Semiologia generală a abdomenului 8
- 2.2. Semiologia stomacului 9
- 2.3. Etiologia şi localizarea ulcerului 12
- 2.4. Factorii genetici 13
- 2.5. Factorii de mediu 14
- 2.6. Factorii neuropsihici şi endogeni 14
- 2.7. Patogenie 15
- 2.8. Localizare 16
- 3. SIMPTOMATOLOGIE 17
- 4. EXAMINĂRI CLINICE ŞI PARACLINICE 18
- 4.1. Examinări clinice 18
- 4.2. Examinări paraclinice 22
- 4.2.1. Examenul radiologic 24
- 4.2.2. Explorarea endoscopică 24
- 4.2.3. Teste speciale pentru diagnosticul ulcerului gastric şi ulcerului duodenal. 25
- 5. DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAT 26
- 6. COMPLICAŢII ALE ULCERULUI GASTRO-DOUDENAL 27
- 6.1. Hemoragia digestivă superioară 27
- 6.2. Perforaţia acută liberă cu peritonită generalizată sau localizată 28
- 6.3. Perforaţia acoperită şi penetraţia 30
- 6.4. Stenoza pilorică 31
- 7. TRATAMENT CURATIV 33
- 7.1. Tratamentul curativ al ulcerului gastro-duodenal 33
- 7.2. Tratamentul medicamentos 34
- 7.3. Tratamentul chirurgical 36
- 7.4. Tratamentul complicaţiilor 37
- 8. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN PREGĂTIREA PACIENTULUI PENTRU GASTROSCOPIE 38
- 8.1. Pregătirea instrumentelor şi a materialelor necesare 38
- 8.2. Pregătirea fizică şi psihică a pacientului 38
- 8.3. Participarea asistentei medicale la tehnică 39
- 8.4. Îngrijirea pacientului după tehnică 40
- 8.5. Pregătirea produselor de laborator 40
- 8.6. Reorganizarea locului de muncă 40
- CAPITOLUL II. PARTEA SPECIALĂ 41
- PLANURI DE ÎNGRIJIRE. 41
- 8.1. Cazul I. 41
- 8.2. Cazul II. 49
- 8.3. Cazul III. 58
- CONCUZII 66
- BIBLIOGRAFIE 67
- LISTĂ ABREVIERI 69
- Anexa nr. 1 70
- Anexa nr. 2 71
Extras din licență
MOTIVAŢIA LUCRĂRII
În prezent există tot mai multe boli grave cu care omul se confruntă şi este nevoit să ceară ajutorul acrelor medicale de specialitate.
Îngrijirea medicală este o activitate efectuat de oameni pentru oameni. Cadrul medical îşi va centra activitatea asupra consecinţelor stării de boala având ca scop restabilirea stării normale a pacientului. Pentru aceasta pacientul va fi ajutat să îşi regăsească modul normal de funcţionare normală cea ce înseamnă că unii pacienţi vor fi capabili să se îngrijească complet pe sine însuşi, suportul medical rămâne însă în cazul pacienţilor cronici. În cadrul noţiunii de îngrijire a sănătăţii, fenomenele ce privesc în general nursele sunt: reacţiile individuale şi de grup, problemele actuale sau potenţiale de sănătate.
Indiferent cu cine avem de-a face, este vorba de îngrijire, de fiecare dată luăm o decizie. Este un adevărat proces de judecată, deci de nursing. Buna înţelegere a procesului de îngrijire impune cunoaşterea factorilor care au de terminat şi influenţat dezvoltarea lor.
Florence Nightingale a fost prima care a căutat sa elibereze îngrijirile de impregnare religioasă şi morală, fiind astfel deschizătoarea de drumuri ale nursing-ului. Ea a insistat pe faptul ca îngrijirile nu pot să demonstreze simpla calitate şi aceasta trebuie să cedeze locul unei înţelegeri a problemelor sociale bazată pe gândire. În principala sa lucrare „Notiţe despre munca sa sanitara”, ea descrie aceste gânduri: „Avem tendinţa să credem că medicul vindecă. Nimic nu este mai puţin adevărat. Medicina este chirurgia membrelor şi organelor, nici chirurgia, nici medicina nu pot face altceva decât să înlăture obstacolele, nici una nici alta nu vindecă numai natura poate vindeca. Cea ce face medicina în ambele cazuri este să asigure bolnavului cele mai bune condiţie pentru ca natura să îşi facă opera.”
Graţie lucrărilor Virginiei Henduson, care a descris necesităţile fundamentale ale omului, ca baza a îngrijirilor putem realiza relaţia dintre cel îngrijit şi cel care îngrijeşte. Pentru descrierea acestor necesităţi este important să intram în relaţie cu persoana îngrijită.
Este imposibil să cunoaştem fiecare pacient din serviciu, atâta timp cât îngrijirile acordate sunt privite ca sarcini distincte efectuate în serie. În consecinţă în loc sa repartizam sarcini, repartizam îngrijiri.
Profesiunea de asistent medical este o profesiune nobilă, calitatea principală a unui asistent medicale fiind dragostea faţă de semenii săi.
Lucrarea de fata am întocmit-o pe baza cunoştinţelor acumulate în timpul stagiilor şi din literatura de specialitate.
Pe perioada celor trei ani de studiu am reuşit să-mi acumulez cunoştinţele necesare despre această afecţiune astfel încât pusă în situaţia de a acorda îngrijirile necesare unui pacient cu simptomatologia şi manifestările bolii ulceroase gastrice să nu întâlnesc piedici în scopul redării acestuia în cel mai scurt timp, familiei şi societăţii.
Cu progrese în toate domeniile, care au realizat o înţelegere mai profundă a mecanismelor patogenice ca şi o gamă largă de modalităţi terapeutice active şi eficiente în vindecarea ulcerelor gastrice, această boală rămâne o problemă medicală, socială, economică şi de sănătate publică în toate ţările din lume.
Suferinţele tardive care succed uneori chirurgiei gastrice sunt cel puţin în egală măsură urmarea stabilirii tardive ale unor indicaţii operatorii, a efectuării nejustificat de prelungite a unor tratamente medicale conservatoare şi aplicarea acţiunii chirurgicale în stadii avansate de îmbătrânire sau constituirea complicaţiilor grave ale bolii.
Trebuie sa ne dăm seama de răspunderea pe care o avem nu numai faţă de bolnavul de sub îngrijirea noastră directă ci faţă de societatea în mijlocul căreia trăieşte.
Să nu uităm că omul operat de ulcer va trebui poate să renunţe la activitatea sa zilnică, să-şi schimbe obiceiurile de viaţă sau chiar locul de muncă, deci sa tratăm pacientul aşa cum ne-ar place sa fim trataţi daca am fi în locul lui.
Astfel, sper ca această lucrare să îmi fie de mare ajutor în viitoarea mea meserie de asistent medical pentru a fi apt în orice situaţie de a preveni o recidivă a bolii şi dacă este posibil, chiar să îi dezvolt capacităţile fiziologice şi psihologice, pentru ca riscul de recidivă a bolii să fie cat mai scăzut.
Am ales acest subiect deoarece boala este tot mai frecventă, datorită condiţiilor sociale, factorilor de stres, factorilor favorizanţi, etc. şi pune probleme destul de grave asupra sănătăţii individului.
Bibliografie
1. Acalovschi I., Manual de anestezie terapie intensivă, Ediţia a II-a, Editura Clusium, 2002
2. Antonie L., Primul ajutor în HDS, urgenţa majoră medicochirurgicală, Viaţa medicală, 1984
3. Borundel C., Manual de medicină internă pentru cadre medii, Editura ALL, Bucureşti, 1994
4. Braun J., Schaffler A., Renz U., Medicină internă – Ghid clinic, Editura Medicală, Bucureşti, 1997
5. Ciurea T., Pascu O., Stanciu C., Gastroenterologie şi hepatologie – Actualităţi 2003 – Editura Medicală, Bucureşti, 2003
6. Constantinescu C., Patologia chirurgicală a stomacului în „Tratat de patologie chirurgicală” (sub redacţia Proca E), volumul VI, Editura Medicală, Bucureşti, 1986
7. Dumitraşcu D., Grigorescu M., Pascu O., Urgenţe gastroenterologice, Editura Tehnică, Bucureşti,1995
8. Gherasim L., Medicina Internă, Bolile digestive hepatice si pancreatice, volumul III, Editura Medicalş, 1999
9. Grigore V., Semiologie medicală, Editura Didactică si Pedagogică, Bucureşti, 1977
10. Grigorescu M., Pascu O., Tratat de gastroenterologie clinică, volumul I, Editura tehnică, Bucuresti, 1996
11. Ionescu G., Szabo I., Cardan E., Hemoragiile digestive superioare, Editura Dacia, Cluj – Napoca, 1988
12. Mihailescu M., Chirurgie pentru cadre medii, Editura Medicală, Bucureşti, 1991
13. Mihalache C., Anatomia Trunchiului, Editura Universităţii Lucian Blaga, Sibiu, 2006
14. Mozes C., Tehnica îngrijirii bolnavului, Editura Medicală, Bucureşti,1978
15. Orban Schiopu A., Ghid practic de gastroenterologie, Editura Didactică si Pedagogică, Bucuresti,1996
16. Papilian V., Anatomia omului, volumul II, Editura Didactică si Pedagogică, Bucureşti 1982
17. Panaitescu G., Ulcer gastric şi duodenal, Medicină Internă, volumul II (sub redacţia Bruckner I.), Editura Medicală, 1980
18. Pascu O., Porr P., Endoscopische Wandsklerosierung von Oesophagusvarizen, Med Klinik, 1988
19. Proca E., Tratat de patologie chirurgicală, Volumul VI, Editura Medicală, 1986
20. Silvis St. E., Therapeutic Gastointestinal Endoscopy, Igaku – Shoin, New York, Tokyo, 1991
21. Suseanu S., Diagnosticul şi tratamentul bolilor interne, Editura Medicală, Bucureşti, 1992
22. Taylor M., Gastrointestinal emergencies, Wiliam – Wilkis comp., Baltimore, 1992
23. Titirca L., Ghid de nursing, Editura Viata Medicala Românească, Bucureşti, 1995
24. Titirca L., Urgenţe medico-chirurgicale, Editura Medicala, Bucureşti, 1989
25. Titirca L., Manual de îngrijiri speciale acordate pacienţilor de asistenţii medicali, Editura Viata Medicala Românească, Bucureşti, 1998
26. Titirca L., Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali, Editura Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 1996
27. Tratat de Medicină Internă – Rolurile Aparatului Digestiv, Partea I, Editura Medicală, Bucureşti 1984
Preview document
Conținut arhivă zip
- Ulcerul gastric.doc