Analiza si Previziunea Evolutiei Serviciilor de Sanatate in Regiunea Sud - Muntenia

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Aceasta licenta trateaza Analiza si Previziunea Evolutiei Serviciilor de Sanatate in Regiunea Sud - Muntenia.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 49 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Merceologie

Cuprins

Introducere 6
Capitolul 1. Sănătatea populației – determinant al dezvoltării și bunăstării 8
1.1. Sistemul de îngrijire a sănătății 8
1.1.1. Importanța sănătății umane 8
1.1.2. Repere privind starea de sănătate a populației 8
1.1.2.1. Speranța de viață din România, între cele mai scăzute din Europa 9
1.1.2.2. Profilul mortalității 10
1.1.3. Construcția instituțională. Principalele etape 11
1.1.3.1. Organizare, eligibilitate, prestații 12
1.2. Îngrijirea de lungă durată 14
1.2.1. Îngrijirea la domiciliu 14
1.2.2. Îngrijirea în instituții de tip rezidențial 15
1.2.3. Asigurări sociale de îngrijire de lungă durată 15
1.3. Sănătatea capitalului uman și creșterea economică 16
1.3.1. Relația dintre nivelul dezvoltării economice și sănătate 17
1.4. Sănătatea populației și resursele alocate sistemului sanitar 18
1.4.1. Morbiditatea ridicată prin boli contagioase și netransmisibile 18
1.4.2. România marcată de incidența mare a unor boli contagioase 18
1.4.3. Morbiditatea prin boli netrasmisibile 19
1.4.4. Resursele sistemului sanitar 20
Capitolul 2. Îmbătrânirea demografică – motiv de îngrijorare pentru viitorul dezvoltării 21
2.1. Îmbătrânirea modifică volumul și structura nevoilor și cererii de sănătate 21
2.2. Factori de risc pentru sănătate asociați condițiilor și stilului de viață 22
2.3. Tendințe ale îmbătrânirii și dependenței demografice 23
Capitolul 3. Reforma sistemului sanitar din România 25
3.1. Alinierea la legislația europeană privind sistemul sanitar 25
3.2. Scopurile și obiectivele reformei 25
3.3. Completarea cadrului legislativ 26
3.4. Îmbunătățirea accesului la serviciile de sănătate 27
3.4.1. Creșterea calității serviciilor medicale 27
3.4.2. Privatizarea instituțiilor sanitare 27
3.4.3. Descentralizarea serviciilor sanitare 28
Capitolul 4. Analiza și previziunea evoluției serviciilor de sănătate în regiunea Sud Muntenia 29
4.1. Analiza evoluției serviciilor de sănătate în regiunea Sud Muntenia 29
4.2. Corelația dintre populația ocupată și produsul intern brut în serviciile de sănătate în regiunea Sud Muntenia în perioada 2008-2011 35
4.3. Analiza comparativă a dezvoltării serviciilor de sănătate între cele 8 regiuni ale țării în anul 2011 36
4.4. Previziunea serviciilor de sănătate în regiunea Sud Muntenia în perioada 2012-2014 37
Concluzii 46
Anexe 47
Bibliografie 49
LISTA TABELELOR
Tabel 1.1. Speranța de viață la naștere, 2011 9
Tabel 1.2. Speranța de viață la naștere în stare bună de sănătate, 2011 9
Tabel 1.3. Rata standardizată de mortalitate pe principalele cinci cauze medicale, 2011 10
Tabel 4.1. Populația ocupată în servicii de sănătate 29
Tabel 4.2. Indicatorii absoluți, relativi și medii pentru populația ocupată în servicii de sănătate 31
Tabel 4.3. Produsul intern brut în servicii de sănătate 32
Tabel 4.4. Transformarea produsului intern brut din prețuri curente în prețuri comparabile 33
Tabel 4.5. Indicatorii absoluți, relativi și medii 34
Tabel 4.6. Coeficientul de corelație statistică simplă 35
Tabel 4.7. Coeficientul de corelație Spearman 35
Tabel 4.8. Coeficientul de corelație Kendall 36
Tabel 4.9. Analiza comparativă a dezvoltării serviciilor de sănătate 37
Tabel 4.10. Metoda sporului mediu 37
Tabel 4.11. Metoda indicelui mediu de dinamică 38
Tabel 4.12. Metoda trendului liniar 39
Tabel 4.13. Metoda trendului parabolic 40
Tabel 4.14. Metoda sporului mediu 41
Tabel 4.15. Metoda indicelui mediu de dinamică 42
Tabel 4.16. Metoda trendului liniar 43
Tabel 4.17. Metoda trendului parabolic 44
LISTA FIGURILOR
Figura 1.1. Prevalența tuberculozei în statele membre ale Uniunii Europene, 2011 19
Figura 4.1. Populația ocupată în servicii de sănătate în regiunea Sud Muntenia 29
Figura 4.2. Structura populației ocupate în servicii de sănătate în regiunea Sud Muntenia în anul 2007 30
Figura 4.3. Structura populației ocupate în servicii de sănătate în regiunea Sud Muntenia în anul 2011 30
Figura 4.4. Dinamica populației ocupate în servicii de sănătate în regiunea Sud Muntenia 32
Figura 4.5. Evoluția PIB-ului în serviciile de sănătate în regiunea Sud Muntenia 33
Figura 4.6. Produsul intern brut în prețuri curente și prețuri comparabile 34
Figura 4.7. Previziunea populației ocupate în serviciile de sănătate în regiunea Sud Muntenia 41
Figura 4.8. Evoluția produsului intern brut în serviciile de sănătate în regiunea Sud Muntenia 45
LISTA CASETELOR
Caseta 2.1. Îmbătrânirea demografică. O provocare pentru sistemul sanitar 21
Caseta 2.2. Proiecția Europop2010. Variante și ipoteze 24

Extras din document

INTRODUCERE

Perfecționarea clasificărilor naționale si internaționale ale activităților economice este argumentată nu numai din considerente teoretice sau de necesitatea asigurării comparabilității datelor privind dimensiunile și structura diferitelor sectoare ale economiei, dar este motivată și practic deoarece sistemele respective își pun amprenta asupra rezultatelor economico-financiare ale firmelor implicate în comerțul exterior cu servicii, întrucât sistemul de impozitare, de taxe vamale etc. diferă sensibil pe categorii de activități.

În anul 1992 a fost elaborată și în țara noastră o nouă Clasificare a Activităților din Economia Națională (CAEN), a cărei utilizare a devenit obligatorie începând cu 1 ianuarie 1998 pentru toate persoanele juridice si fizice care își desfășoară activitatea pe teritoriul României. Elaborarea CAEN a fost dictată, pe de o parte, de necesitatea adaptării evidențelor referitoare la integrarea României în structurile europene și euroatlantice, una din condițiile acestei integrări fiind asigurarea comparabilității datelor statistice și realizarea unor schimburi eficiente de informații. Ca și în clasificările internaționale, după modelul cărora a fost elaborată, CAEN este o clasificare de tip arborescent, cuprinzând secțiuni, subsecțiuni, diviziuni, grupe și clase. Serviciile de sănătate sunt notate cu litera « N », în funcție de nivelul unu de agregare.

În România, serviciile de sănătate sunt importante, ca în orice economie, deoarece viața întregii omeniri depinde de ele. Serviciile de sănătate din țările est europene diferă mult calitativ comparativ cu serviciile existente în mai vechile state membre al Uniunii Europene, situație care persistă deja de mult timp. În această situație se încadrează și România, dar acest lucru este o consecință a faptului că țările vest europene dezvoltate preferă să ofere salarii și condiții de muncă mult mai bune doctorilor cu o pregătire specializată din țara noastră.

Sistemul de sănătate românesc trebuie reformat din două puncte de vedere: pentru a face față problemelor complexe pe care le implică fenomenul de îmbatrânire a populației și pentru a se orienta spre activități de prevenire care pun accent pe întărirea schimbării comportamentelor în rândul populației generale, întrucât populația României, respectiv populația din regiunea Muntenia, nu este suficient de educată pentru a reacționa într-un mod deschis la faptul că trebuie să meargă la un control medical general periodic. Dar, pe de altă parte, în România populația nu are posibilitatea să își facă măcar un set de analize periodic, așa că este nevoie ca aceste servicii strict medicale să fie dublate de politici sociale care să ofere servicii de sănătate si sociale adecvate vârstnicilor, împreună cu promovarea activității fizice și implicarea acestora în activități sociale, care să crească respectul de sine, autonomia și independența vârstnicilor. O țară cu mulți vârstnici nu înseamnă o țară de oameni inactivi și consumatori de resurse. Dimpotrivă, trebuie reconsiderată forța de muncă a pensionarilor și revalorificată experiența lor de viață, care este un atu pentru familie și comunitate.

A doua direcție pe care trebuie să o urmeze reforma sistemului de sănătate vizează concentrarea politicilor pe partea de prevenire a îmbolnăvirilor. Mortalitatea specifică pe cauze arată o tendință de creștere a numărului deceselor prin boli cardiovasculare, atât la adultul tânăr cât și la vârstnici, precum și o creștere importantă a ponderii deceselor prin tumori, în special la vârste tinere și la femei. Pentru schimbarea acestor tendințe este nevoie de promovarea unui stil de viață sănătos, a unei nutriții echilibrate, de combatere a sedentarismului și stresului, precum și a consumului de tutun și alcool. De asemenea, întărirea serviciilor de sănătate și sociale în mediul rural ar asigura îmbunătățirea accesului populației la servicii de acest gen.

Există numeroase probleme în rândul serviciilor de sănătate, care ar trebui îmbunătățite la nivelul economiei României. Acest lucru se întâmplă la nivelul întregii țări, în fiecare regiune însă regiunile București-Ilfov, Centru și Vest au aparatura mai nouă și spitale mai multe, având posibilitatea să își ofere serviciile de sănătate comparativ cu cele din statele dezvoltate ale lumii. Nu trebuie omis faptul că mulți străini preferă să vină în România pentru a beneficia de servicii de sănătate la prețuri mai rezonabile decât cele din țările dezvoltate, în special în domeniul medicinei estetice.

În regiunea de Sud ar trebui investit mai mult, întrucât serviciile de sănătate ar trebui să fie comparabile cu cele din regiunile mai dezvoltate ale țării. Există necesități în ceea ce privește aparatura medicală de noua tehnologie care lipsește din multe spitale din Muntenia, mai multe puncte de prim ajutor, serviciile de ambulanță ar trebui îmbunătățite și salariile personalului ar trebui mărite, căci cel mai greu lucru este salvarea omenirii. Se poate vedea cu ochiul liber faptul că, din păcate numărul spitalelor este în scădere pentru că statul abia dacă finanțează reconstruirea, renovarea sau dotarea cu aparatura necesară, unități sanitare și, nu în ultimul rând, cu medicamentele vitale pentru unii bolnavi. Însă, pe de altă parte, se înregistrează o continuă creștere în rândul clinicilor particulare, unde majoritatea personalului medical preferă să lucreze datorită condițiilor bune de muncă și a salariilor mai mari, afectând populația din punct de vedere al banilor, dar fiind avantajați de calitatea serviciilor Numărul centrelor de sănătate finanțate de la stat sunt în scădere, deoarece avem deja o economie cu probleme care nu își permite nici dotarea corespunzătoare a spitalelor, mai ales a acestor centre. Cifra de afaceri la nivelul farmaciilor este din ce în ce mai mare, de aceea numărul acestora este mărit de la un an la altul, mai ales că toată lumea are nevoie de medicamente mai devreme sau mai târziu. Până și cei mai săraci oameni se gândesc înainte de toate la necesarul de medicamente, spunând că sănătatea este mai importantă decât toate.

CAPITOLUL I

Sănătatea populației – determinant al dezvoltării și bunăstării

Sănătatea umană este un domeniu fundamental al politicii sociale. Argumentele sunt numeroase, două dintre ele având o semnificație aparte. Unul ține de ”separarea” aproape strictă a domeniilor care țin exclusiv de politica economică și, respectiv, de cea socială, în special din rațiuni de planificare bugetară. Celălalt argument ține de faptul că multă vreme s-a considerat că starea de sănătate a unei populații este , în principal, rezultatul activității sistemului sanitar și al progreselor înregistrate de științele medicale. Această din urmă abordare a pierdut teren, în prezent, conturându-se tot mai mult convingerea că sănătatea este o rezultantă a modului în care se combină eficiența activității serviciilor medicale, pe de o parte, cu (non) agresiunea factorilor de risc generați de activitatea din alte zone ale existenței umane (condiții de mediu; stil de viață; comportament etc.), pe de altă parte.

1.1. Sistemul de îngrijire a sănătății

Starea de sănătate a oamenilor este recunoscută a fi, împreună cu nivelul de cunoștințe și de pregătire profesională, una dintre dimensiunile importante ale capitalului uman, care influențează decisiv capacitatea productivă a societății, iar îmbunătățirea stării de sănătate poate conduce la sporirea potențialului de creștere economică. Aceasta pentru că o sănătate mai bună înseamnă potențial pentru o productivitate mai înaltă, o viață de muncă mai lungă, costuri mai mici (absențe mai puține la locul de muncă, cheltuieli mai mici pentru tratament etc.), capacitate mai mare de absorbție de cunoștințe etc.

1.1.1. Importanța sănătății umane

Sănătatea este un „bun” de preț care trebuie ocrotit și un domeniu cheie al dezvoltării economice și sociale. De altfel, este cunoscută definiția dată sănătății de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS) potrivit căreia sănătatea nu înseamnă numai absența bolii sau a invalidității, ci și o stare fizică, mintală și socială bună.

Fisiere in arhiva (1):

  • Analiza si Previziunea Evolutiei Serviciilor de Sanatate in Regiunea Sud - Muntenia.docx