Proiectarea unui motor supraalimentat cu aprindere prin comprimare care dezvoltă puterea maximă de 88 kw

CAP. 1 MOTORUL CU ARDERE INTERNĂ. INTRODUCERE

Motorul cu ardere internă(fig. 1.1) este mașina termică care transformă energia chimică a combustibilului prin intermediul energiei termice de ardere, în interiorul său, în energie mecanică.

Figura 1.1

Căldura degajată în camera de ardere se transformă prin intermediul presiunii (energiei potențiale) aplicate pistonului în mișcare mecanică ciclică, de obicei rectilinie, după care în mișcare de rotație uniformă, obținută de obicei la arborele cotit.

Camera de ardere este un reactor chimic unde are loc reacția chimică de ardere.

Căldura introdusă în ciclul care se efectuează în cilindrii motorului se obține prin arderea combustibilului, de obicei un combustibil lichid ca: benzina, motorina sau gazul petrolier lichefiat, dar se pot folosi și combustibili gazoși, ca gazul natural, sau chiar solizi, ca praful de cărbune. Oxigenul necesar arderii se obține din aerul atmosferic.

Combustibilul în amestec cu aerul se numește amestec carburant. Arderea poate fi inițiată prin punerea în contact direct a amestecului carburant cu o sursă de căldură sau se poate produce aproape instantaneu în toată masa amestecului caz în care se numește detonație și are un caracter exploziv.

Prin arderea carburanților rezultă diferite produse de ardere cu o temperatură de aproximativ 2000 [°C]. Majoritatea acestor produse se prezintă sub formă gazoasă. Pentru o ardere completă se asigură combustibilului o cantitate de oxigen dozată astfel încât să producă oxidarea integrală a elementelor sale componente.

Clasificarea motoarelor cu ardere internă

- După natura combustibilului

- motoare la care se întrebuințează drept combustibil benzina, au carburator sau pompă de injecție.

- motoare la care se întrebuințează drept combustibil motorina, au pompă de injecție.

- motoare cu gaz la care se întrebuințează drept combustibil un combustibil gazos, de obicei gaz natural sau un amestec de combustibil.

- După numărul de curse simple efectuate de piston într-un ciclu ( sau numărul de timpi)

- motoare în patru timpi(fig. 1.2a);

- motoare în doi timpi(fig. 1.2b);.

Figura 1.2.

- După spațiul producerii amestecului carburant

- Motoare cu formarea în exteriorul cilindrului a amestecului carburant. Este cazul motoarelor cu carburator, injecție de benzină în conducta de aspirație și al motoarelor cu gaze cu instalație de formare externă a amestecului aer-combustibil.

- Motoare cu formarea în cilindru a amestecului carburant. Din această categorie fac parte motoarele cu injecție de combustibil cum sunt motoarele Diesel sau și unele motoare cu aprindere prin scânteie și motoarele cu gaze la care combustibilul gazos este introdus în cilindru printr-o supapă aparte în timpul aspirației.