Dezvoltarea Creativitatii in Comunicarea Orala Prin Activitati de Educare a Limbajului la Prescolarul de Varsta Mare

Imagine preview
(9/10 din 5 voturi)

Aceasta licenta trateaza Dezvoltarea Creativitatii in Comunicarea Orala Prin Activitati de Educare a Limbajului la Prescolarul de Varsta Mare.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 74 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Lector univ. dr. Iftinia Avram

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 9 puncte.

Domeniu: Pedagogie

Cuprins

INTRODUCERE pagina 3
CAPITOLUL I: DELIMITĂRI CONCEPTUALE: DEZVOLTAREA CREATIVITĂŢII LINGVISTICE LA VÂRSTA PREŞCOLARĂ 5
I.1. Creativitatea-concept şi caracteristici 5
I.2. Potenţialul creator al preşcolarului 6
I.3. Factorii dezvoltării creativităţii orale 7
I.4. Prevenirea şi înlăturarea factorilor de blocaj ai creativităţii în comunicarea orală 9
CAPITOLUL II: COMUNICAREA ORALĂ LA VÂRSTA PREŞCOLARĂ ÎN CADRUL ACTIVITĂŢILOR DE EDUCARE A LIMBAJULUI 11
II.1. Limbajul - educarea lui la preşcolari 11
II.2. Funcţiile limbajului 14
II.3. Importanţa educării limbajului în activitatea instructiv-educativă din grădiniţă 18
II.3. Metode de stimulare a creativităţii comunicării orale a copilului preşcolar 20
CAPITOLUL III: CERCETARE PEDAGOGICĂ: DEZVOLTAREA CREATIVITĂŢII ÎN COMUNICAREA ORALĂ PRIN ACTIVITĂŢI DE EDUCARE A LIMBAJULUI LA PREŞCOLARUL DE VÂRSTĂ MARE FOLOSIND METODE ACTIV-PARTICIPATIVE 30
III.1. Prezentarea cercetării pedagogice 30
III.2. Obiectivele cercetării 31
III.3. Ipoteza cercetării 31
III.4. Metodica cercetării 31
III.4.1. Coordonate majore ale cercetării 31
III.4.2. Sistemul metodelor de cercetare utilizate 32
III.5. Organizarea şi desfăşurarea cercetării 33
III.5.1 Etapa preexperimentală 33
III.5.2 Etapa experimentală 37
III.5.3 Etapa postexperimentală 47
III.5.4. Analiza, prelucrarea şi interpretarea datelor 51
CAPITOLUL IV: CONCLUZII 54
BIBLIOGRAFIE 56
ANEXE 58

Extras din document

DEZVOLTAREA CREATIVITĂŢII ÎN COMUNICAREA ORALĂ PRIN ACTIVITĂŢI DE EDUCARE A LIMBAJULUI LA PREŞCOLARUL DE VÂRSTĂ MARE

INTRODUCERE

„ Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari; şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm cum să se adapteze.” (Maria Montessori) (Burnett. A, 1962,p. 71)

Valorile şi funcţiile formative ale limbii române au implicaţii atât de complexe şi profunde în întreaga personalitate a preşcolarului, încât-deşi atât de des abordate-enunţarea celor mai importante dintre ele rămâne o sarcină dificilă şi gingaşă. Din multitudinea disponibilităţilor educaţionale ale limbii, am ales pentru această lucrare pe cea a dezvoltării creativităţii comunicării orale, a posibilităţilor de operare cu mijloace verbale prin metode activ-participative până la nivelul capacităţii de formulare personală, originală, artistică. Capacitatea de discuţie este de neconceput în afara stăpânirii unui bogat limbaj lingvistic, a sesizării sensurilor şi semnificaţiilor variate ale cuvintelor, a capacităţii de exprimare verbală, flexibilă, nuanţată. Modalitatea operării la acest nivel cu materialul verbal, presupune la rândul său formularea unor reprezentări plastice variate şi a unei imaginaţii fructuoase, bogate, care să fundamenteze pe plan imagistic expresia literară.

Pentru că „limba este lăcaşul de adăpost al fiinţei”(Heidegger), noi, cadrele didactice trebuie să-i construim cu grijă şi responsabilitate lăcaşul de adăpost cel mai îngrijit cu putinţa fiinţei de mâine şi astfel să ajutăm copilul să se construiască pe sine. Grija pentru educarea limbajului la copii trebuie să constituie o preocupare permanentă a părinţilor şi mai ales a educatoarelor.

Limbajul se dezvoltă şi progresează în mod continuu la copil, iar noi educatoarele avem un rol hotărâtor deoarece copilul ne imită în vorbire, gesturi, mimică – doreşte să facă tot ce face educatoarea. Exprimarea caldă, curată, frumoasă a educatoarei este receptată de către copii

Având in vedere conţinutul activităţilor şi specificul procesului instructiv - educativ din grădiniţă, primul pas în dezvoltarea creativităţii l-am apreciat ca fiind legat de stimularea imaginaţiei, care influenţează flexibilitatea şi originalitatea gândirii, atitudinea perceptivă faţă de descoperirea necunoscutului, faţă de nou.

Pentru stimularea gândirii creatoare a preşcolarului am apelat la utilizarea unor mijloace didactice variate, a unor metode active din rândul cărora să nu lipsească jocul - metode cu multiple valenţe atât pe plan informativ, cât şi formativ.

Încurajarea tendinţei creative a preşcolarului am statuat-o ca pe o obligaţie morală a noastră, pentru că procesul de învăţământ oferă diverse şi bogate prilejuri de cultivare a creativităţii. „Progresul omenirii nu este posibil fără activitatea creatoare, teoretică sau practică a oamenilor. Din acest motiv este firesc ca activitatea creatoare să fie considerată ca forma cea mai înaltă a activităţii omeneşti.” (Al. Roşca, 1972, p.8).

Pe tot parcursul cercetării am urmărit să stimulez şi să cultiv gândirea creativă a preşcolarilor, să caut diferite modalităţi de exprimare creativă a acestora, oferindu-le posibilitatea de a se manifesta liber, creând o ambianţă plăcută, pentru ca spiritul lor creator să se poată manifesta.

În primul capitol m-am referit la cele semnificative aspecte care definesc creativitatea ca dimensiune psihologică a personalităţii. Pornind de la faptul că preşcolarii au capacităţi creatoare, am evidenţiat câteva modalităţi de cunoaştere a acestora, de stimulare şi educare.

În al doilea capitol am subliniat faptul că preocupările legate de creativitate trebuie să înceapă cu educarea limbajului şi să se intensifice progresând odată cu creşterea preşcolarilor, apoi am arătat câteva modalităţi clare de exersare a capacităţilor creatoare în grădiniţă, cu referire exactă la anumite conţinuturi.

Capitolul al treilea cuprinde cercetarea efectuată asupra eşantioanelor de copii, putând observa că deşi preşcolarii sunt apropiaţi ca vârstă, capacităţile lor creatoare sunt inegal răspândite şi depind într-o măsură mai mică sau mai mare de stadiul de dezvoltare a altor capacităţi, procese psihice, deprinderi, aptitudini.

Eficienţa educării creativităţii la preşcolari este dependentă de pregătirea educatorului, de priceperea lui de a organiza în mod judicios activitatea acestora în scopul propus, de metodele şi mijloacele pe care le utilizează, de felul în care ştie să adapteze conţinuturile, cerinţele pentru îndeplinirea cu succes a obiectivelor urmărite.

Fisiere in arhiva (1):

  • Dezvoltarea Creativitatii in Comunicarea Orala Prin Activitati de Educare a Limbajului la Prescolarul de Varsta Mare.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI