Jocul didactic matematic în învățământul preșcolar

INTRODUCERE

„...jocul este munca, este binele, este datoria, este idealul vieții...este singura atmosferă în care ființa sa psihologică poate să respire și, în consecință, poate să acționeze” (Édouard Claparède). Un rol important în dezvoltarea copilului îl ocupă jocul. Prin activitatea de a se juca, copilul își satiface nevoia de activitate, interacționează cu obiecte reale sau chiar imaginare, copilul are ocazia de a se transpune în diferite roluri, descoperind diverse situații care îl apropie de realitatea de zi cu zi. La vârsta preșcolară, copilul intră în contact direct cu lumea înconjurătoare. Fapul că acesta o vede cu proprii ochi, o descoperă, o analizează și o înțelege, îi permite să-și creeze imagini evidente despre forme, culori, dimensiuni și relații spațiale.

Vârsta preșcolară reprezintă nivelul în care se înregistrează ritmurile cele mai pregnante în dezvoltarea intelectuală a copiilor în ceea ce privește acumularea achizițiilor esențiale care se referă la calitățile și operațiile gândirii. La acest capitol, vin în ajutor activitățile matematice. Activitățile matematice sunt un important factor ce contribuie la dezvoltarea gândirii copilului, fiind drept o formă fundamentală a deprinderii de a gândi cu eficiență și creativitate. Activitățile matematice au drept scop urmărirea în mod deosebit a sesizării relațiilor spațiale dintre diverse grupe de obiecte, a unor relații matematice care se referă la termenul de cantitate, formarea unor reprezentări precise despre unele forme geometrice, dezvoltarea unor operații ale gândirii, inteligenței și desigur, ale creativității.

Despre tema lucrării „ Jocul didactic în activitățile matematice”, se poate spune cu fermitate că este una actuală, nu numai pentru că număratul și calculele fac parte nemijlocit din deprinderile cognitive de bază care se formează încă de la grădiniță, dar și pentru că vorbește despre dezvoltarea interesului și capacității copilului de a efectua operații cu mulțimi de obiecte și imagini ale acestora, de a „clădi” și dezvolta operațiile gândirii, de a intui primele numere naturale, de a-i face cunoștiință copilului cu numărătoarea până la zece etc.

Deoarece copii aflați la vârsta preșcolară încă nu știu să-și exprime ideile matematice prin cuvinte, ideile sunt folosite de către aceștia într-un mod spontan în cadrul acțiunilor lor săvârșite în timpul jocurilor. „Matematica va fi limba latină a viitorului, obligatorie pentru toți oamenii de știință. Tocmai pentru că matematica permite accelerarea maximă a circulației ideilor științifice” (Grigore C. Moisil). „Căci ce altceva este matematica decât un exercițiu al minții, pregătitor pentru marile probleme ale vieții, ale profesiei, ale carierei? Ce altceva poate fi matematica decât saltul peste timp, de la stadiul de gândire empirică, ineficientă la gândirea euristică, făuritoare de creații noi? Ce altceva poate fi matematica decât tiparul în care vom turna forma personalității noastre viitoare? .

Noțiunile și cunoștințele matematice ce sunt transmise copiilor de vârstă preșcolară pot fi însușite de aceștia numai dacă se respectă condiția ca ele sa fie traduse în modul de a gândi al copiilor. Una din trăsăturile caracteristice ale matematicii, în contextul zilelor noastre și a realității de pretutindeni, este legătura ei cu practica. Noile materiale didactice, predestinate aprofundării studiului matematicii, sunt de o calitate superioară comparativ cu cele tradiționale și vin în sprijinul preșcolarilor, ușurându-le procesul de învățare și însușire, dar și în ajutorul educatorilor ușurându-le desfășurarea procesului instructiv-educativ.

Lucrarea de față este structurată în patru capitole. Primul capitol își propune să evidențieze conceptul de joc, importanța acestuia, apoi clasificarea jocurilor didactice. Mai mult de atât, cuprinsul capitolului scoate în relief principalul motor al jocurilor didactice - matematica. Capitolul doi se orientează spre metodologia organizării și desfășurării jocului didactic matematic în învățământul preșcolar în care se aduc la cunoștință tipurile de jocuri didactice matematice, dar și elemente care privesc atât proiectarea, dar și organizarea și desfășurarea metodică a jocului didactic matematic.

Cele trei subcapitole ale capitolului trei prezintă câteva caracteristici ale jocului didactic matematic pentru însușirea noțiunii de mulțime, dar și a operațiilor cu mulțimi, pentru însușirea numerelor naturale și calculului matematic și pentru însușirea noțiunilor de geometrie. Având în vedere grupul țintă spre care este orientată tema lucrării - copiii cu vârsta preșcolară, capitolul patru reprezintă un proiect de cercetare asupra activității rezolutive în învățământul preșcolar pe grupele de vârstă. Încă din cele mai vechi timpuri, procesul educării copiilor aflați la vârsta preșcolară i-a preocupat pe specialiștii în știință, acesta îmbrăcând forme diverse în funcție de dezvoltarea fiecărei societăți. De altfel, la fel ca învățatul limbii materne sau cunoașterea mediului înconjurător, educația în sferele matematicii debutează în mod spontan, odată cu primele experiențe prezentate copilului de către ambientul familiar.