Cuprins
- Cap.I. Educația în societatea contemporană 4
- 1.1 Educaţia – delimitări conceptuale 4
- 1.2 Formele educaţiei 6
- 1.2.1 Educaţia formală 7
- 1.2.2.Educaţia nonformală 12
- 1.2.3 Educaţia informală 18
- 1.3 Funcţiile educaţiei 24
- 1.4 Conținuturile generale ale educației 27
- 1.5 Tendinţe în educaţia contemporană 35
- Cap.II Educația și problematica lumii contemporane. Școala românescă în pragul mileniului 37
- 2.1 Educație și societate. Dimensiunea educativă a dezvoltării economico-sociale si culturale 37
- 2.2 Educaţia într-o societate a învăţării – consideraţii teoretice 38
- 2.3 Caracterul prospectiv al educației 44
- 2.4. Educaţia permanentă 46
- 2.4.1 Conceptul de educație permanentă 47
- 2.4.2 Factorii determinanți 50
- 2.4.3 Politici și programe educationale 55
- Cap.III O nouă problematică pentru teoria educaţiei: „noile educaţii” 65
- 3.1. Conceptul de “problematică a lumii contemporane” (PLC) 66
- 3.2. “Noile educaţii” - un răspuns la sfidările lumii contemporane 67
- 3.2.1 Educația pentru pace si cooperare 73
- 3.2.2 Educaţia pentru pace 75
- 3.2.3 Educația ecologică 77
- 3.2.4 Educaţia pentru participare şi democraţie 79
- 3.2.5 Educația demografică 81
- 3.2.6 Educația pentru schimbare și dezvoltare 82
- 3.2.7 Educația pentru comunicare și pentru mass-media 83
- 3.2.8 Educația nutrițională 86
- 3.2.10 Educația pentru timpul liber 87
- 3.2.11 Educația pentru drepturile fundamentale ale omului 87
- Cap.IV Parteneriate şi proiecte educative realizate pe teme ale noilor educaţii – exemple de bună practică 99
- Cap.I. Educația în societatea contemporană
Extras din licență
1.1 Educaţia – delimitări conceptuale
Educaţia ca acţiune specific umană este obiectul de studiu pentru diferite ştiinţe sau ramuri ale acestora si a apărut cu mult înaintea apariţiei pedagogiei ca ştiinţă. Despre utilizarea termenului de pedagogie, aceasta a început doar în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Cunoscutul pedagog Émile Planchard susține că abia în această perioadă „Cursurile de educaţie generală ţinute în diferite universităţi franceze au fost denumite uneori Cursuri de pedagogie”.
Etimologia termenului educaţie ne arată că acesta poate fi dedus din latinescul educo-educare (a alimenta, a îngriji, a creşte - plante sau animale). Cu sensuri similare întâlnim, in limba franceza, în secolul al XVI-lea, termenul education, din care va deriva şi cel românesc educaţie. Termenul mai poate fi dedus deasemenea şi din latinescul educe-educere, care înseamnă a duce, a conduce, a scoate. Se pare că ambele trasee etimologice sunt corecte, iar ramificaţiile semantice - de altfel, destul de apropiate - concură la o decantare semiotică destul de precisă. Cât priveşte determinarea realităţii acoperite de termenul în discuţie şi a conţinutului iraţional, apar multiple dificultăţi, întrucât mulţi pedagogi vor înţelege educaţia în mod diferenţiat. Vom exemplifica printr-o serie de definiţii, în care se încearcă surprinderea esenţei fenomenului discutat:
- A educa înseamnă a cultiva curăţenia sufletească şi buna cuviinţă a copiilor şi tinerilor, a-1 creşte pe copil moral şi în evlavie, a avea grijă de sufletul lui, a-i modela inteligenţa, a forma un atlet pentru Hristos; pe scurt, a te îngriji de mântuirea sufletului lui. Educaţia este asemenea unei arte : artă mai mare decât aceasta nu există, pentru că, dacă toate artele aduc un folos pentru lumea de aici, arta educaţiei se săvârşeşte în vederea accederii la lumea viitoare
- Educaţia este activitatea de disciplinare, cultivare, civilizare şi moralizare a omului, iar scopul educaţiei este de a dezvolta în individ toată perfecţiunea de care este susceptibil
- Educaţia este acţiunea de formare a individului pentru el însuşi, dezvoltându-i-se o multitudine de interese
- Educaţia constituie acţiunea generaţiilor adulte asupra celor tinere, cu scopul de a forma acestora din urmă anumite stări fizice, intelectuale şi mentale necesare vieţii sociale şi mediului special pentru care sunt destinate
- Educaţia este acea reconstrucţie sau reorganizare a experienţei care se adaugă la înţelesul experienţei precedente şi care măreşte capacitatea de a dirija evoluţia celei care urmează
- Educaţia e o voinţă de iubire generoasă faţă de sufletul altuia pentru a i se dezvolta întreaga receptivitate pentru valori şi capacitatea de a realiza valori
- Educaţia este o integrare: integrarea forţelor vieţii în funcţionarea armonioasă a corpului, integrarea aptitudinilor sociale în vederea adaptării la grupuri, integrarea energiilor spirituale, prin mijlocirea fiinţei sociale şi corporale, pentru dezvoltarea completă a personalităţii individuale
- Educaţia este activitatea conştientă de a-1 influenţa pe om printr-o triplă acţiune : de îngrijire, de îndrumare şi de cultivare, în direcţia creării valorilor culturale şi a sensibilizării individului faţă de acestea
Observăm că în unele definiţii sunt luate în considerare fie scopul educaţiei, fie natura procesului, fie conţinutul educaţiei, fie laturile sau funcţiile actului educativ. Definirea educaţiei se poate realiza din unghiuri diferite de vedere. Ioan Cerghit identifică următoarele posibile perspective de înţelegere a acesteia:
a. educaţia ca proces (acţiunea de transformare în sens pozitiv şi pe termen lung a fiinţei umane, în perspectiva unor finalităţi explicit formulate);
b. educaţia ca acţiune de conducere (dirijarea evoluţiei individului spre stadiul de persoană formată, autonomă şi responsabilă);
c. educaţia ca acţiune socială (activitatea planificată ce se desfăşoară pe baza unui proiect social, care comportă un model de personalitate);
d. educaţia ca interrelaţie umană (efort comun şi conştient între cei doi actori - educatorul şi educatul);
e. educaţia ca ansamblu de influenţe (acţiuni deliberate sau în afara unei voinţe deliberate, explicite sau implicite, sistematice sau neorganizate, care, într-un fel sau altul, contribuie la formarea omului ca om).
Sintetizând o serie de ipostaze ale educaţiei, surprinse în multiplele tentative de definire, vom evidenţia următoarele note şi trăsături ale educaţiei ca fenomen:
Preview document
Conținut arhivă zip
- Realizarea Obiectivelor Noilor Educatii in Invatamantul Primar.doc