Rolul managementului educațional în România

INTRODUCERE

Rolul managementul educaţional a căpătat în ultima vreme o importanţă tot mai mare atât în Romania, cât şi în societatea europeană.Problema însine a fost mult studiată de către specialişti şi s-a încercat o aprofundare în domeniul respectiv stabilind mult mai exact repere fixe de urmat în conducerea unităţilor de învătământ.

Astfel, Saul Gellerman afirma în scopul acestui rol managerial, că “angajaţii reaţionează la comportamentul conducerii şi nu la observaţiile făcute de membrii acesteia”, ceea ce ne face atât pe noi, cât şi pe specialişti (managerii) să ne poziţionăm atenţia pe rolul şi efectul managementului educaţional şi a managerului şcolar, prin stabilirea unor obiective clare, prezentarea elementelor componente ale managementului şi argumentarea necesitaţii reevaluării relaţiilor educaţionale în conformitate cu valorile sociale contemporane.

În societatea contemporană, rolul managementului a devenit o temă centrală de dezbatere.Obiectivul lucrării de faţa îl reprezintă abordarea rolului mangementului educaţional în România, realizat în instituţiile şcolare de stat. Literatura pedagogică tratează specific conducerea actului educaţional de către profesor. Rosturile sale manageriale rezultă din considerarea procesului de învăţământ ca proces managerial, din necesitatea respectării democratizării acţiunilor, a afirmării participării, a descentralizării, a reevaluării relaţiilor de comunicare şi cooperare, a coordonării rezolvării sarcinilor, a planificării şi organizării acţiunilor şi resurselor, a evaluării şi reglării realizării directivelor.

Învăţământul ca domeniu prioritar al vieţii sociale, ca întreprindere de lungă durată, de care depinde formarea celui mai important factor al naţiunii, omul, pregatit prin studii, forţă de muncă şi specialişti nu se poate şi nici nu trebuie să îsi permită să aibă eşecuri.

Conducerea, competenţa şi eficienţa învăţământului, atât la nivelul sistemului, cât şi al instituţiei de învătământ necesită fundamentarea ei stiinţifică. La baza acestei fundamentări stă ştiinţa conducerii învăţământului sau managementul educaţional. Funcţia de conducător (manager) al învăţământului este o profesie şi ca orice profesie, trebuie învaţată.Managementul întruneşte condiţiile unei profesiuni pentru că necesită o pregătire, urmăreste obţinerea unor rezultate, prin eforturi comune, solicită participarea continuă.

Meseria are astăzi un profil mai larg decât profesia, pentru că pornind de la meserii, prin diversificare, s-au creat numeroase ramuri de activitate şi evoluţia meseriei de educator este edificatoare: de la pedagogul din Antichitate, până la cel de astăzi, care poate împlini numeroase profesiuni în domeniul educaţiei.Meseria desemnează un anume gen de activitate, în ansamblul de acţiuni şi operaţii împlinite, pentru a obţine un produs, în mod de sine stătător.

Este o acţiune specializată, bazată pe o pregatire care permite realizarea întregului lanţ de operaţii specifice, un meşteşug care necesită o anumită formare teoretică şi mai ales practică, iniţială şi continuă.

Obiectivele acestei lucrări sunt structurate pe cele două capitole urmărind: problematica şi modul de tratare în managementul educaţional abordând managementul educaţional urmărind definiţia, locul şi rolul profesorului manager ca profesionist şi profesorul modelator în personalitatea elevilor, ca organizator şi conducător al procesului educaţional şi profesorul diriginte, iar ultimul capitol reprezintă un studiu de caz cu privire la demersul managerial al conducătorilor de unităţi şcolare. Prin această structură a lucrării, se urmăreşte realizarea unei viziuni mai clare asupra rolului managementului educaţional în România, precum şi cel al profesorului modelator al personalităţii elevilor.