Tehnicile Freinet

Licență
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Pedagogie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 95 în total
Cuvinte : 26551
Mărime: 167.49KB (arhivat)
Cost: 13 puncte

Extras din document

1. Introducere

Pedagogia moderna dezvolta metode, tehnici si instrumente pedagogice al caror scop principal este acela de a ajuta elevul in procesul de invatare. Metodele moderne/ alternative de e-valuare pot servi elevului, cadrelor didactice, fiind in acelasi timp suporturi solide ale discutiilor cu familia.

Este vorba despre o suita de proceduri, determinate pe alocuri si cu atributul alternative. Dupa parerea noastra, este bine sa preferam determinantul complementare, care invedereaza cel mai bine locul si rolul lor pe langa cele traditionale. Mai sunt numite si metode nontest, tehnici observative si de autoapreciere.

In aceasta categorie sunt incluse o multitudine de metode destinate evaluarii calitative, centrate indeosebi pe procesul invatarii de catre elev.

Sunt o alternativa la metodele traditionale/ clasice de evaluare. Ele completeaza practic informatiile evaluative pe care le dobandeste cadrul didactic prin metodele traditionale privind in-vatarea de catre elev.

Utilizarea metodelor alternative si complementare de evaluare se impune din ce in ce mai mult atentiei si interesului cadrelor didactice in practica scolara curenta. In esenta, folosirea aces-tora este benefica cel putin din doua perspective: prspectiva procesuala, in sensul in care evaluarea moderna nu mai este centrata in principal pe produsele invatarii de catre elev ci pe procesele pe care aceasta le presupune (de la evaluare la activitate evaluativa); perspectiva de comunicare profesor-elev, in masura in care acestea sunt considerate instrumente de evaluare care corespund unui demers de evaluare democratica si autentica, intrucat faci-liteaza cooperarea intre parteneri si incurajeaza autonomia.

Capacitatile intelectuale pe care dorim sa le dezvoltam elevilor au un caracter complex, multi - si interdisciplinar. De exemplu, capacitatea de a rezolva probleme este comuna matemati-cii, dar si stiintelor; capacitatea de a citi si intelege un text este utila nu numai la limba romana sau in invatarea limbilor straine, dar si la istorie sau geografie.

Desi importante pentru testarea cunostintelor si competentelor elevilor, metodele traditio-nale de evaluare nu mai sunt eficiente in situatii precum cele descrise mai sus. Ca urmare, trebuie sa folosim metode de evaluare care sa faca apel la creativitatea elevului, la gandirea divergenta sau la generalizari.

Calificativul reprezinta reflectarea obiectiva a rezultatelor scolare. Elevii nostri se rapor-teaza la calificativul primit, iar modul de raportare poate fi pozitiv (accepta cu entuziasm un Fb) sau, din contra, negativ (sufera la primirea unui S). Atitudinea elevului fata de evaluarea scolara apare si evolueaza in stransa legatura cu procesul instructiv - educativ, debutand cu manifestari sporadice inca din ciclul primar, iar in timp dobandeste tot mai mult o semnificatie morala. Prezenta unei atitudini cristalizate in raport cu evaluarea scolara poate fi relevanta atunci cand manifestarile pozitive sau negative dobandesc o anumita constanta si se manifesta in comporta-mentul elevilor, devenind un factor motivational, astfel, evaluarea scolara este asimilata de elevi ca o expresie a aprecierii directe la adresa personalitatii lor. Atitudinea fata de evaluare interactio-neaza tot mai mult cu randamentul scolar al elevilor, fiind una din cauzele succesului sau insuc-cesului scolar. Corelat cu acest aspect este faptul ca atitudinea fata de evaluarea scolara se cons-tituie treptat ca o componenta importanta a atitudinii elevilor fata de scoala, fata de actul invatarii si fata de cadrul didactic. Asadar, micul scolar traieste intens bucuria primirii unui calificativ de Fb, in timp ce un I poate genera adevarate drame interioare sau chiar familiale. Iata de ce invata-torul trebuie sa dovedeasca empatie, sa fie capabil sa se transpuna in situatia elevului, sa-l intelea-ga inainte de a-l judeca si de a-i acorda un anumit calificativ.

Importanta atitudinii fata de evaluarea scolara decurge din continutul psihologic deosebit al acesteia in sensul ca ea desemneaza o relatie complexa, in care este implicata direct persoana elevului. Sunt cunoscute in acest sens consecintele multiple si contradictorii pe care le au in pla-nul vietii psihice aprecierile facute asupra prestatiei elevului. Prin actiunea unei multitudini de factori, evaluarea poate sa genereze atitudini contrarii, de respingere, indiferenta sau chiar de ac-tiune opusa evaluarii, dupa cum poate genera dependenta fata de aprecieri, motivarea actiunii prin dorinta de a obtine aprecieri pozitive. Aceste influente complexe pe care atitudinea fata de evalu-area scolara le are asupra procesului de invatamant evidentiaza necesitatea cunoasterii particula-ritatilor si evolutiei acestei atitudini la elevi, in scopul dirijarii procesului formativ, transformarii atitudinilor intr-un factor favorabil al invatarii si intr-un obiectiv al procesului de invatamant.

In concluzie, procesul evaluativ isi releva deplin functiile feed-back, atunci cand invatato-tul si elevii se regasesc in calitate de parteneri in cadrul procesului educational. Aceasta presupu-ne ca fiecare sa constientizeze rolul pe care il detine la nivelul interactiunii didactice si sa folo-seasca relatiile partenerului pentru a-si optimiza propriul comportament. De asemenea, prin mo-dul in care apreciem elevii, ii invatam si cum trebuie sa-si aprecieze rezultatele pe care le obtin in invatare, prin aceasta, procesul de formare a elevilor incorporeaza si actiuni evaluatoare. In prac-tica scolara s-au imbunatatit metodele si tehnicile de evaluare in scopul realizarii unei corelatii e-ficiente intre predare - invatare - evaluare, si pentru a atinge dezideratele propuse pentru formarea personalitatii autonome, libere si creatoare.

2. Fundamentare teoretica

Fiecare dintre noi a asistat in secolul XXI, mai mult ca oricand la o ''punere sub lupa'' a sistemului educational, determinat atat de noile schimbari ale societatii cat si de impregnarea valorilor aduse din vest in ceea ce priveste sistemul educational. Aceasta tendinta s-a concretizat in Romania prin introducerea alternativelor educationale, cele mai multe avand la baza initiative private.

Privite la inceput cu reticenta, aceste initiative private au ajuns astazi a fi apreciate de cei mai multi dintre cei implicati in actul educational. Daca pana mai ieri, societatea romaneasca se ferea a aminti de alternativele educationale care existau in vest astazi observam o preferinta catre aceste sisteme-lucru deloc neglijab 14214v216o il pentru cei interesati a introduce reforma in invatamant.

In comunicatul de presa al M.E.C si C.N.A.E din 31.03.2004 sunt precizate cele 5 forme de educatii alternative existente in Romania: Pedagogia Waldorf (1990); Pedagogia Montessori (1993); Pedagogia Freinet (1995); Alternativa Step by Step (1996); Planul Jena (1996)

Prof. Dr. Gheorghe Felea, coordonatorul lucrarii Alternative Educationale din Romania precizeaza ca educatia traditionala reprezinta elementul static, pe cand educatia alternativa reprezinta elementul dinamic. Astfel in invatamantul traditional se pregateste elevul pentru viata, pe cand in invatamantul alternativ scoala face parte din viata, cunostintele sunt descoperite de copil.

Bibliografie

1. Albu, M., Metode si instrumente de evaluare in psihologie, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2000

2. Bocos, Musata, Instruirea interactiva, Presa Universitara Clujeana, 2002

3. Cerghit, Ioan, Sisteme de instruire alternative si complementare. Structuri, stiluri si strategii, Aramis, 2002

4. Cerghit, Ioan; Vlasceanu, Lazar (coord.), Curs de pedagogie, Universitatea Bucuresti, 1988

5. Chis, Vasile, Profesorul intre curriculum si evaluare, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj, 2001

6. Cretu, Carmen, Psihopedagogia succesului, Polirom, Iasi, 1997

7. Cristea, Sorin, Dictionar de termeni pedagogici, E.D.P. 1998

8. Cucos, Constantin, Pedagogie, Polirom, Iasi, 2002

9. Curriculum National, Cadru de referinta, M.E.N. - C.N.C, Corint, Bucuresti, 1998

10. De Lansheere, G. , Evaluarea continua a elevilor si examenele, Bucuresti, E.D.P, 1975

11. De Peretti, A., Educatia in schimbare, Spiru Haret, Iasi, 1996

12. Dictionar de pedagogie, EDP, Bucuresti, 1979

13. Dumitriu, Constanta, Strategii alternative de evaluare. Metode teoretico - experimentale, E.D.P, Bucuresti, 2003

14. Holban, I. , (coord.), Cunoasterea elevului. O sinteza a metodelor, Bucuresti, E.D.P, 1978

15. Ionescu, Miron; Radu, Ion, Didactica moderna, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995

16. Iucu, Romita, Instruirea scolara. Perspective teoretice si aplicative, Polirom, Iasi, 2001

17. Jinga, I. , Evaluarea performantelor scolare, Editura Aldin, Bucuresti, 1999

18. Jinga, I. , Petrescu, A. , Savota, M. , Stefanescu, B. , Evaluarea performantelor scolare, Editura Afeliu, Bucuresti, 1996

19. Jinga, Ioan; Negret, I. , Invatarea eficienta, Bucuresti, All, 1999

20. Le Nouvel Educateur - Revista de Pedagogie Freinet, nr. 17, 84, 92, 94, 101, 104, 109, 111, 128, 138

21. Lisievici, Petru, Evaluarea in invatamant. Teorie, practica, instrumente, Editura Aramis, Bucuresti, 2002

22. Manolescu, Marin, Activitatea evaluativa intre cognitie si metacognitie, Bucuresti, Editura Meteor Press, 2004

23. Manolescu, Marin, Evaluarea scolara. Metode, tehnici, instrumente, Editura Meteor Press, Bucuresti, 2005

24. Meyer, Genevieve, De ce si cum evaluam, Polirom, 2000

25. Moise, C. , Evaluarea randamentului scolar, U.A.I.C, 1986

26. Neacsu, I. , Stoica, A. (coord.), Ghid general de evaluare si examinare, M.I, C.N.E.E, Aramis, Bucuresti, 1998

27. Nicola, Ioan, Tratat de pedagogie generala, Aramis, Bucuresti, 2000

28. Paun, Emil; Potolea, Dan, Pedagogie, Editura Polirom, Iasi, 2002

29. Paus, V. (coord.), Ghid de evaluare pentru invatamantul primar, Bucuresti, 1999

30. Pettini, A., Freinet si tehnicile sale, ed. CEDC, 1992

31. Potolea, Dan, Profesorul si strategiile conducerii invatarii, (in vol. Structuri, strategii si performante in invatamant, coord. I. Jinga, L. Vlasceanu), Editura Academiei, Bucuresti, 1989

32. Potolea, Dan; Manolescu, Marin, Teoria si practica evaluarii educationale, M.E.C, P.I.R, 2005

33. Potolea, Dan; Neacsu, Ioan; Radu, I.T. , Reforma evaluarii in invatamant, E.D.P, Bucuresti, 1996

34. Radu, I. T. , Evaluarea in procesul didactic, E.D.P, Bucuresti, 2000

35. Radu, I. T. , Teorie si practica in evaluarea eficientei invatamantului, E.D.P, Bucuresti, 1981

36. Radulescu, M., Pedagogia Freinet - un demers inovator, ed. Polirom, 1999

37. Rosu, Mihail, Didactica matematicii in invatamantul primar, M.E.C, P.I.R, 2006

38. Sincan, E. , Obiective si teste pentru o evaluare standard in invatamantul primar, Editura Coresi, Bucuresti, 1994

39. SNEE, Evaluarea in invatamantul primar. Descriptori de performanta, Aramis, Bucuresti, 1998

40. SNEE, Ghidul profesorului examinator, Editura Prognosis, Bucuresti, 2001

41. Stan, Cristian, Evaluarea si autoevaluarea in procesul didactic, in Ionescu Miron, Chis Vasile (coord.), Pedagogie, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2001

42. Stanciu, M., ,Reforma continuturilor invatamantului, Polirom, Iasi, 1999

43. Stoica, A. , Evaluarea progresului scolar - De la teorie la practica, Editura Humanitas, Educational, Bucuresti, 2003

44. Stoica, A. , Musteata, S, Evaluarea rezultatelor scolare. Ghid metodologic, M.I.R.M, Chisinau, 1997

45. Stoica, Adrian (coord.), Evaluarea curenta si examenele. Ghid pentru profesori, Prognosis, 2001

46. Strunga, Constantin, Evaluarea scolara, Editura Universitatii de Vest, Timisoara, 1999

47. Toma, Steliana, Profesorul, factor de decizie, Bucuresti, Editura Tehnica, 1994

48. Ungureanu, Dorel, Teroarea creionului rosu. Evaluarea educationala, Editura Universitatii e Vest, 2001

49. Vogler, Jean (coord), Evaluarea in invatamantul preuniversitar, Polirom, 2000

50. Voiculescu, E. , Factorii subiectivi ai evaluarii scolare. Cunoastere si control, Aramis, 2001

Preview document

Tehnicile Freinet - Pagina 1
Tehnicile Freinet - Pagina 2
Tehnicile Freinet - Pagina 3
Tehnicile Freinet - Pagina 4
Tehnicile Freinet - Pagina 5
Tehnicile Freinet - Pagina 6
Tehnicile Freinet - Pagina 7
Tehnicile Freinet - Pagina 8
Tehnicile Freinet - Pagina 9
Tehnicile Freinet - Pagina 10
Tehnicile Freinet - Pagina 11
Tehnicile Freinet - Pagina 12
Tehnicile Freinet - Pagina 13
Tehnicile Freinet - Pagina 14
Tehnicile Freinet - Pagina 15
Tehnicile Freinet - Pagina 16
Tehnicile Freinet - Pagina 17
Tehnicile Freinet - Pagina 18
Tehnicile Freinet - Pagina 19
Tehnicile Freinet - Pagina 20
Tehnicile Freinet - Pagina 21
Tehnicile Freinet - Pagina 22
Tehnicile Freinet - Pagina 23
Tehnicile Freinet - Pagina 24
Tehnicile Freinet - Pagina 25
Tehnicile Freinet - Pagina 26
Tehnicile Freinet - Pagina 27
Tehnicile Freinet - Pagina 28
Tehnicile Freinet - Pagina 29
Tehnicile Freinet - Pagina 30
Tehnicile Freinet - Pagina 31
Tehnicile Freinet - Pagina 32
Tehnicile Freinet - Pagina 33
Tehnicile Freinet - Pagina 34
Tehnicile Freinet - Pagina 35
Tehnicile Freinet - Pagina 36
Tehnicile Freinet - Pagina 37
Tehnicile Freinet - Pagina 38
Tehnicile Freinet - Pagina 39
Tehnicile Freinet - Pagina 40
Tehnicile Freinet - Pagina 41
Tehnicile Freinet - Pagina 42
Tehnicile Freinet - Pagina 43
Tehnicile Freinet - Pagina 44
Tehnicile Freinet - Pagina 45
Tehnicile Freinet - Pagina 46
Tehnicile Freinet - Pagina 47
Tehnicile Freinet - Pagina 48
Tehnicile Freinet - Pagina 49
Tehnicile Freinet - Pagina 50
Tehnicile Freinet - Pagina 51
Tehnicile Freinet - Pagina 52
Tehnicile Freinet - Pagina 53
Tehnicile Freinet - Pagina 54
Tehnicile Freinet - Pagina 55
Tehnicile Freinet - Pagina 56
Tehnicile Freinet - Pagina 57
Tehnicile Freinet - Pagina 58
Tehnicile Freinet - Pagina 59
Tehnicile Freinet - Pagina 60
Tehnicile Freinet - Pagina 61
Tehnicile Freinet - Pagina 62
Tehnicile Freinet - Pagina 63
Tehnicile Freinet - Pagina 64
Tehnicile Freinet - Pagina 65
Tehnicile Freinet - Pagina 66
Tehnicile Freinet - Pagina 67
Tehnicile Freinet - Pagina 68
Tehnicile Freinet - Pagina 69
Tehnicile Freinet - Pagina 70
Tehnicile Freinet - Pagina 71
Tehnicile Freinet - Pagina 72
Tehnicile Freinet - Pagina 73
Tehnicile Freinet - Pagina 74
Tehnicile Freinet - Pagina 75
Tehnicile Freinet - Pagina 76
Tehnicile Freinet - Pagina 77
Tehnicile Freinet - Pagina 78
Tehnicile Freinet - Pagina 79
Tehnicile Freinet - Pagina 80
Tehnicile Freinet - Pagina 81
Tehnicile Freinet - Pagina 82
Tehnicile Freinet - Pagina 83
Tehnicile Freinet - Pagina 84
Tehnicile Freinet - Pagina 85

Conținut arhivă zip

  • Tehnicile Freinet.doc

Alții au mai descărcat și

Studiu privind unele posibilități de valorificare ale pedagogiei Montessori în învățământul primar tradițional

ARGUMENT Alternativele educaționale reprezintă variante de organizare școlară, care propun modificări ale anumitor aspecte legate de formele...

Metode activ-participative folosite în activitățile de educare a limbajului

CAPITOLUL I PROFILUL PSIHOLOGIC AL COPILULUI PREŞCOLAR I.1 Caracteristici ale dezvoltării pshihofizice ale copilului în perioada preşcolară...

Rolul climatului din familie în educație

CAPITOLUL I NATURA ŞI DEZVOLTAREA VIOLENŢEI ÎN FAMILIE 1.1. Elemente definitorii: violenţă/ abuz/ agresivitate Violenţa umanǎ este, fără...

Dezvoltarea personalității elevului în alternativa step-by-step

INTRODUCERE Sistemul alternativ Step by Step este bine structurat şi corespunde atât intereselor şi nevoilor de grup, cât şi a celor individuale,...

Metode alternative

Pedagogia competentelor: o viziune integratoare In invatamantul modern, o preocupare importanta este aceea a formarii de competente generale si...

Alternativă pedagogică Montessori - analiza SWOT

1.Sisteme educaţionale Fenomenul educativ presupune relatia dintre doi factori : elevul si profesorul. Educaţia trebuie nu numai să pregatească pe...

Pedagogia Waldorf și Programul Step by Step

Pedagogia alternativa - joaca si predarea în epoci "Antroposofia este o cale a cunoasterii care ar dori sa conduca spiritualul din fiinta omului...

Pedagogia alternativă step by step în învățământul primar

I.NTRODUCEREA, CONCEPTELE ŞI BAZA TEORETICĂ A PROGRAMULUI 1.1 Introducere Pe parcursul întregii vieţi, indiferent unde trăiesc, copiii de azi se...

Te-ar putea interesa și

Realizarea Obiectivelor Noilor Educații în Învățământul Primar

1.1 Educaţia – delimitări conceptuale Educaţia ca acţiune specific umană este obiectul de studiu pentru diferite ştiinţe sau ramuri ale acestora...

Metodologia Organizarii și Desfasurarii Jocului Didactic Matematic în Ciclul Primar

ARGUMENT În contextul noii societăţi, dreptul la educaţie a devenit realizabil pentru toţi copiii, iar nevoia de cultură - o condiţie a...

Pedagogia Freinet

Abstract Această lucrare dorește să aducă în lumină nevoile educației contemporane. Totodată, lucrarea de față se vrea a fi o prezentare a...

Educația - tradiționalism și modernitate

Cap I. Educaţia în România În conformitate cu Legea educației, sistemul educativ românesc este reglementat de către Ministerul Educației,...

Perspective Psihologice privind Predarea-Invatarea-Evaluarea

I. Relaţia predare-învăţare-evaluare Profesia didactică presupune anumite abilităţi şi competenţe privind aspectele psihologice specifice formării...

Pedagogie

1. DEFINIŢIE ŞI ELEMENTE COMPONENTE Desfăşurarea activităţii instructiv-educative în cadrul sistemului de învăţământ, al instituţiei şcolare, ia...

Didactică

I. ASPECTE INTRODUCTIVE 1. Didactica generală şi didacticile speciale 2. Obiectul Didacticii limbii şi literaturii române 3. Relaţia cu...

Pedagogie

1.1. Caracteristici generale ale ştiinţei pedagogice Termenul pedagogie, devenit de uz curent numai în a doua jumătate a secolului al XIX-lea,...

Ai nevoie de altceva?