Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea

Licență
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Pedagogie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 55 în total
Cuvinte : 15776
Mărime: 123.34KB (arhivat)
Cost: 11 puncte

Cuprins

INTRODUCERE. 3

CAPITOLUL I CLASA DE ELEVI PREZENTATĂ CA UN COLECTIV. 4

1.1 Definirea colectivului de elevi. 4

1.2. Caracteristicile grupului de elevi. 5

1.3. Etapele devenirii colectivului de elevi. 7

1.4. Sintalitatea colectivului şi personalitatea elevilor. 8

CAPITOLUL II METODE DE CUNOAŞTERE A ELEVULUI ŞI A COLECTIVULUI DE ELEVI. 12

2.1. Principalele metode de cunoaștere. 12

2.2. Metode de învățământ. 17

2.3. Efectul educatorului. 18

2.4. Construcţia identităţii sociale şi individuale a elevului. 20

CAPITOLUL III SINTALITATEA CLASEI DE ELEVI ÎN ȘCOALA GIMNAZIALĂ I-VIII CORNUȚEL CARAȘ SEVERIN. 22

3.1. Prezentarea generală a cercetării. 22

3.2. Cercetarea calitativ. 23

3.2.1. Prezentarea generală a structurii cercetării calitative . 23

3.2.2. Realizarea cercetării calitative. 24

3.2.3. Interpretarea rezultatelor cercetării. 28

3.2.4. Concluziile cercetării . 36

3.2.5.Aplicabilitatea concluziilor . 36

Concluzii. 50

Bibliografie . 51

Anexe. 53

Extras din document

INTRODUCERE

Învăţarea eficientă are următoarele caracteristici: este întotdeauna secvenţială şi contextualizată, este un proces individual chiar şi atunci când se realizează prin cooperare şi colaborare în cadrul grupului, presupune anumite dificultăţi, dar a căror depăşire ameliorează învăţarea din etapele ulterioare, produce satisfacţii şi conduce la autorealizare (împlinirea individului).

Activitatea unui profesor stă sub semnul obţinerii eficienţei în activitatea sa de formare şi de informare a elevilor (obiectivul pe termen scurt al activităţii profesorului). Eficienţa este raportul între performanţele obţinute în soluţionarea unei probleme şi efortul depus pentru obţinerea lor.

Eficienţa învăţării este observată în capacitatea elevului de a rezolva relativ uşor, cu promtitudine şi rapiditate situaţii problemă diverse, cu un grad sporit de dificultate, de a face faţă cu succes oricăror solicitări, provocări.

Lucrarea TRĂSĂTURILE CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL. SINTALITATEA este împărţită în trei capitole.

Primul capitol se numeşte Clasa de elevi prezentată ca un colectiv şi prezintă aspecte ale elevului şi grupurilor de elevi, şi etapele formării colectivelor de elevi. În finalul capitolului se prezintă anumite caracteristici ale sintalităţii colectivului de elevi.

Capitolul secund numit, Metode de cunoaștere a elevului și a colectivului de elevi începe cu puţine noţiuni introductive şi principalele metode de cunoaştere a elevului şi colectivului. Pe parcursul capitolului se oferă detalii ale metodelor de învăţământ şi efecte educatorului asupra elevului. Capitolul se încheie cu construcţia identităţii sociale şi individuale ale elevului.

Ultimul capitol Cercetare directă cu privire la sintalitatea în ciclul primar oferă câteva detalii concrete printr-un exemplu pus în aplicare. Pe parcursul capitolului se pune accent pe cercetarea în sine.

CAPITOLUL I

CLASA DE ELEVI PREZENTATĂ CA UN COLECTIV

1.1 Definirea colectivului de elevi

A cunoaşte elevul înseamnă a-ţi da seama de interesele, înclinaţiile şi aptitudinile sale, de bagajul cunoştinţelor, de nivelul proceselor intelectuale, afective şi voliţionale, al motivaţiilor şi aspiraţiilor sale, precum şi de valoarea sa caracterial-temperamentală; deci, înseamnă a defini personalitatea elevului prin intermediul elementelor ei caracteristice. A cunoaşte mai înseamnă a surprinde nivelul dezvoltării fizice în conformitate cu cerinţele vârstei, care poate influenţa favorabil sau nefavorabil formarea personalităţii.

Structura colectivului de elevi este generată de interrelaţiile ce se stabilesc între membrii săi. Ţinând seama de conţinutul şi modul de funcţionare a acestor relaţii, putem delimita doua structuri fundamentale: o structură formală şi una informală.

Prima, structură, formală, apare ca urmare a investirii lor oficiale cu roluri. Investirea se poate face, fie de către colectiv, în totalitatea sa, fie de către învăţător sau profesor. În urma investirii, cu asemenea roluri, vor apărea în mod firesc liderii oficiali.

Cea de a doua structură a colectivului, informală, nu este impusă şi reglementată de către cei care deţin anumite funcţii, ea este un rezultat spontan al relaţiilor intersubiective ce se stabilesc între membrii colectivului. Ea are un caracter predominant afectiv, bazat pe legături de: simpatie, antipatie şi indiferență .

Relaţiile interpersonale din interiorul colectivului de elevi pot fi analizate şi interpretate din două unghiuri de vedere, unul referindu-se la atitudinea elevului faţă de ceilalţi colegi, la sentimentele de simpatie, antipatie şi indiferenţa pe care le nutreşte faţă de aceştia, iar altul la modul în care colegii săi, ori colectivul, în ansamblu, răspund prin aceleaşi sentimente adresate fiecărui elev. În primul caz avem de a face cu ceea ce se înţelege prin expansiunea socială, iar în cel de-al doilea caz cu incluziunea socială. Structura informală rezultă din corelarea celor două tendinţe specifice relaţiilor interpersonale .

Bibliografie

1. Antonesei, Liviu (coord.), Ghid pentru cercetarea educaţiei, Editura Polirom, Iaşi, 2009.

2. Bârsănescu, Ştefan, Pedagogia practică, vol. I, Ştiinţa artei didactice (cu planuri de lecţii), Editura Şcrisul Românesc, Craiova, 2010.

3. Bernat, Simona Elena, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003.

4. Bodiştean, Florica, Literatura pentru copii şi tineret dincolo de story, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2007.

5. Burlea, Georgeta, Tulburările limbajului scris-citit, Editura Polirom, Iaşi, 2007.

6. Cerghit, I. Metode de învăţământ. Ediţia a IV-A, revăzută şi adăugită, Ed. Polirom, Iaşi 2006.

7. Cerghit, I., Neacşu, I, Negreţ, I.D., Pânişoară, I.O., Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iaşi, 2006.

8. Comănescu, Ioan, Prelegeri de didactică şcolară, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea, 2003.

9. Constantin Cucoş, „Pedagogie” (ediţia a II-a revizuită şi îmbunătăţită), Editura Polirom, Iaşi, 2002.

10. Cristea, Sorin (coord.) Curriculum pedagogic. Vol. I şi II, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 2006.

11. Cristea, Sorin. Fundamentele pedagogiei, Ed. Polirom, Iaşi 2010.

12. Cristea, Sorin, Teorii ale învăţării. Modele de instruire. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 2005.

13. Cucoş, Constantin. Psihopedagogie, Editura Polirom, Iaşi 2008.

14. Duţă, Nicoleta. Empatia în şcoală, Cunoaştere, comunicare, competenţă, Editura Universitară, Bucureşti 2010.

15. Elena, Joiţa (coordonator), ”Pedagogie şi elemente de psihologie şcolară”, Ed. Arves, Bucureşti, 2003.

16. Ilica, Anton, Pedagogia modernă, Editura Universităţii Aurel Vlaicu Arad, 2006.

17. Ilica, Anton; Herlo, Dorin, Aspecte metodologice privind cercetarea pedagogică, Editura Universităţii Aurel Vlaicu Arad, 2007.

18. Ioan, Cerghit, ”Metode de invatamant”, Editura Polirom București. 2006.

19. Iucu, Romiţă, Formarea cadrelor didactice. Sisteme, politici, strategii, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2007.

20. Jinga, I., Istrate, E. Manual de pedagogie, Ed. All, Bucureşti 2006.

21. Nicola, Ioan, Tratat de pedagogie şcolară. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2006.

22. Oprea Olga, „Tehnologia instruirii", Editura Didactică și Pedagocică Bucureşti, 2000.

23. Pânişoară, I.O., Comunicarea eficientă. Metode de interacţiune educaţională, Ed. Polirom, Iaşi 2009.

24. Pânişoară, I, O., Profesorul de success. 59 de principii de pedagogie practică, Ed. Polirom, Iaşi 2009.

25. Platon Ana, Păduraru Veronica, „Matematica pentru perfecţionarea învăţătorilor", Ed. Spiru Hret, Iaşi, 2000.

26. Potolea, D., Manolescu, M., Teoria şi practica evaluării educaţionale, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Bucureşti 2005.

27. Potolea, D., Neacşu, I., Iucu, R., Pânişoară, I.O., (coord.). Pregătirea psihopedagogică. Manual pentru definitivat şi grad didactic II. Ed. Polirom, Iaşi 2008.

28. Sălăvăstru, D., Psihologia educaţiei, Editura Polirom, Iaşi, 2004.

29. Scârneci, Florentina, Îndrumar de cercetare calitativă în ştiinţele socio-umane, Editura Universităţii „Transilvania” Braşov, 2006.

30. Stănciulescu, Elisabeta, 1996, Teorii sociologice ale educaţiei, Ed. Polirom, Iaşi.

31. Tomşa, Gheorghe, Psihologia şcolară şi preşcolară, Ed. Coresi, Bucureşti, 2005.

32. Venera, Mihaela, Cojocaru, ”Teoria si metodologia instruirii”, Ed.Didactica si Pedagogica Bucuresti, 2008.

33. *** O.M. 5242/02.10.2006 privind Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, pentru grădiniţele cu predare în limba maghiară, Limba Română v. anexa, www.edu.ro/index.php/legaldocs/6729.

34. *** Caietul profesional al educatoarei, Editura Omfal Esenţial, Bucureşti, 2006.

35. *** Didactica. Revistă de specialitate pentru cadrele didactice, Rovimed Publishers, Bacău, nr. 1/aprilie 2008.

Preview document

Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 1
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 2
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 3
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 4
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 5
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 6
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 7
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 8
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 9
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 10
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 11
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 12
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 13
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 14
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 15
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 16
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 17
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 18
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 19
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 20
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 21
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 22
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 23
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 24
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 25
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 26
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 27
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 28
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 29
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 30
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 31
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 32
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 33
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 34
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 35
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 36
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 37
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 38
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 39
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 40
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 41
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 42
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 43
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 44
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 45
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 46
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 47
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 48
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 49
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 50
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 51
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 52
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 53
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 54
Trăsăturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea - Pagina 55

Conținut arhivă zip

  • Trasaturile clasei de elevi ca grup social - Sintalitatea.doc

Alții au mai descărcat și

Gestionarea conflictelor în școală

Școala românească a traversat o perioadă de reforme menite să consolideze sistemul de învățământ, iar acum se află în faza în care ar trebui să se...

Influența metodelor și tehnicilor interactive de predare-învățare asupra coeziunii clasei de elevi

Metodele de învățământ reprezintă căile folosite de cadrul didactic pentru a-i sprijini pe elevi să descopere lumea înconjurătoare. Acestea...

Tehnicile Freinet

1. Introducere Pedagogia moderna dezvolta metode, tehnici si instrumente pedagogice al caror scop principal este acela de a ajuta elevul in...

Rolul programelor de consiliere în asigurarea parteneriatului școală-familie

Daca lumea devine din ce in ce mai complexa dar si mai problematica si contradictorie, educatia este chemata sa raspunda din ce in ce mai adecvat...

Realizarea Obiectivelor Noilor Educații în Învățământul Primar

1.1 Educaţia – delimitări conceptuale Educaţia ca acţiune specific umană este obiectul de studiu pentru diferite ştiinţe sau ramuri ale acestora...

Metode și Tehnici de Cunoaștere a Grupurilor Școlare

Argument Oamenii trăiesc organizaţi în grupuri deoarece sunt fiinţe sociale. Un grup social reprezintă un ansamblu de indivizi între care există...

Natura și Caracteristicile Grupurilor Școlare

Introducere Definiţie - Grup şcolar, colectiv, organism social, totalitate de persoane reunite cu scopul desfăşurării unei activităţii....

Sociogramă - modalitate de cunoaștere a colectivului unei clase de elevi

1. Sociometria si testul sociometric Cunoasterea clasei de elevi este unul dintre cele mai importante demersuri pe care profesorul si in special...

Te-ar putea interesa și

Violența școlară - violența profesor-elev

CAPITOLUL 1 DEVIANŢA ŞCOLARĂ- ABORDARE GENERALĂ 1.1. Delimitarea conceptului de devianţă şcolară Devianţa şcolară este un fenomen care se...

Proiectarea Activității Educaționale cu Clasa de Elevi

Introducere Proiectarea activităţii educaţionale cu clasa are loc în cadrul orelor de „Consiliere şi orientare” (orele de dirigenţie)....

Natura și Caracteristicile Grupurilor Școlare

Introducere Definiţie - Grup şcolar, colectiv, organism social, totalitate de persoane reunite cu scopul desfăşurării unei activităţii....

Metode de cunoaștere a colectivului de elevi

1. Colectivul de elevi 1.1 Definitia si notele definitorii ale colectivului de elevi Referitor la notiunea de colectiv literatura de specialitate...

Organizarea Procesului de Învățământ Pe Clase și Lecții

CLASA DE ELEVI CA UNITATE PSIHO – SOCIO – PEDAGOGICĂ După cum rezultă chiar din denumirea sa, sistemul de învăţământ pe clase şi lecţii prezintă...

Forme de organizare în procesul de învățământ

Introducere Formele de organizare ale procesului instructiv-educativ reprezintă structura organizatorică, cadrul de desfăşurare al activităţii...

Teoria și Metodologia Instruirii

PARTEA I TEORIA ŞI METODOLOGIA INSTRUIRII CAPITOLUL I DIDACTICA – TEORIA PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT 1.1. PRECIZĂRI CONCEPTUALE Activitatea...

Managementul organizației școlare

CAPITOLUL I REPERE GENERALE 1.1. Etimologia și semnificațiile conceptului de management Conceptul de management a cunoscut o răspândire rapidă...

Ai nevoie de altceva?