Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor

Licență
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Pedagogie
Conține 9 fișiere: doc
Pagini : 55 în total
Cuvinte : 20545
Mărime: 241.58KB (arhivat)
Cost: 9 puncte

Cuprins

MOTIVAREA LUCRĂRII

CULTIVAREA CREATIVITĂŢII – OBIECTIV AL PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV

I.1. Delimitări conceptuale

I. 2. Creativitatea la şcolarii mici

MODERNIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI MATEMATIC ÎN SCOPUL EDUCĂRII CREATIVITĂŢII ŞCOLARILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

VALENŢE FORMATIVE ALE ACTIVITĂŢII DE REZOLVARE ŞI COMPUNERE A PROBLEMELOR ÎN DIRECŢIA CULTIVĂRII CREATIVITĂŢII ELEVILOR

III.1. Activitatea de rezolvare a problemelor şi valenţele ei formative

III.2. Solicitarea efortului mental în activitatea de rezolvare a problemelor

III.3. Aportul activităţii de rezolvare a problemelor la dezvoltarea gândirii creatoare

III.4. Flexibilitatea gândirii în rezolvarea problemelor prin mai multe variante

III.5. Compunerea de probleme – activitate de educare a creativităţii gândirii elevilor

CERCUL DE MATEMATICA – MIJLOC EFICIENT DE STIMULARE A CAPACITATILOR CREATOARE

CONCLUZII

Anexă. PLAN DE LECŢIE

BIBLIOGRAFIE

Extras din document

I. CULTIVAREA CREATIVITĂŢII – OBIECTIV

AL PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV

I.1. Delimitări conceptuale

Renumitul psiholog american A.L. Taylor consemnează că a întâlnit mai mult de o sută de definiţii ale noţiunii de creativitate. Gama definirii se întinde de la înţelegerea creativităţii ca o atitudine, indiferent dacă persoana care are o astfel de atitudine elaborează sau nu un proces creativ, până la identificarea acesteia cu o producţie creatoare, de înalt nivel, cu realizări neobişnuite în diferite domenii.

Creativitatea este capacitatea psihică a indivizilor umani de a genera noul, de a releva aspecte deosebite, necunoscute ale realităţii, de a elabora căi şi soluţii originale de rezolvare a problemelor, şi de a se exprima în forme profesionale, inedite. Deci, creativitatea este un proces care duce la un anumit produs caracterizat prin originalitate sau noutate şi prin valoare sau utilitate pentru societate.

Creativitatea este considerată un fenomen general uman, bazat pe cunoaştere şi trăiri, pe curajul de a se avânta în necunoscut, în domeniul noului şi al incertitudinii. A reuşi să faci, să construieşti cu propria minte, cu propriile mâini, este cea mai mare bucurie care ne este rezervată nouă, oamenilor.

Cercetarea este accesibilă practic oricui, dar trebuie făcută distincţie între cercetare şi creaţie, aceasta din urmă având legi încă neştiute, şi căi de urcuş nebătătorite. Nu poţi crea fără să cercetezi, cercetând poţi sau nu să creezi ceva nou, original.

Din necesitatea ca omul să se adapteze la procese şi probleme de muncă mereu noi se impune ca şcoala, o dată cu funcţia ei informativă, să dezvolte şi independenţa şi creativitatea gândirii. În consecinţă, conţinutul învăţământului trebuie să ţintească şi o cultură multilaterală, formativă şi funcţională.

Învăţarea creativă nu se opune învăţării academice clasice, ci este o nouă calitate a acesteia, prin obiectivele pe care le urmăreşte, privind formarea personalităţii omului contemporan. Ea pune accent pe învăţarea prin cercetare-descoperire, pe învăţarea prin efort propriu, independent sau dirijat, pe gândire, imaginaţie creatoare.

Tot mai mulţi pedagogi şi psihologi aderă la părerea că „originalitatea şi inventivitatea nu sunt apanajul exclusiv al unor personalităţi superior dotate, ci însuşiri ale personalităţii umane, de care dispune fiecare individ în parte”.

Punerea în evidenţă a valorilor creatoare depinde în mare măsură de sistemul instructiv-educativ. Nivelul şi ritmul actual de dezvoltare a ştiinţei şi tehnicii impun asimilarea de către elevi a unui conţinut tot mai bogat, într-un ritm şi la un nivel calitativ superior. Esenţială în realizarea acestui deziderat este asigurarea creşterii potenţialului intelectual până la nivelul creativităţii gândirii, în rezolvarea celor mai diverse sarcini.

Gândirea, activitate mintală complexă, cu succesiune de operaţii ce duce la cunoaşterea aspectelor importante ale realităţii, este cea mai importantă capacitate intelectuală a omului.

După J. Piaget, „gândirea este, înainte de toate, un sistem de operaţii logice, iar operaţiunea constituie elementul cel mai activ al gândirii”. Gândirea, însă, trebuie să fie modelatoare, adică să aibă capacitatea de a simplifica realitatea, pentru a o adapta gândirii deductive. Cu ajutorul gândirii, cunoştinţele însuşite în procesul de observare sunt ordonate şi păstrate. Tot gândirea le generalizează şi, în felul acesta, se ajunge la stabilirea noţiunilor, legilor, teoremelor, regulilor. Numai atunci şcoala creează condiţii optime de dezvoltare a gândirii independente şi creatoare, când asigură elevilor o participare cât mai intensă la stabilirea acestor generalizări.

Factorii psihici ai creativităţii sunt: factorii intelectuali, aptitudinali şi de personalitate. Gândirea divergentă este un factor intelectual de bază în creativitate, calităţile acesteia fiind fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea.

Fluiditatea, prin formele ei de manifestare, este implicată în creativitate, mai ales atunci când exprimă un conţinut de idei, dar ea mai este implicată şi în reproducere.

Flexibilitatea gândirii depinde de modul în care inteligenţa a fost solicitată şi cultivată în direcţia rezolvării problemelor prin dezvoltarea iniţiativei, independenţei, originalităţii, capacităţii de investigaţie. De aceea se înclină să se considere că principala componentă a gândirii creatoare este flexibilitatea, acea calitate care „facilitează schimbarea punctului de vedere, a direcţiei gândirii, a modului de abordare a unei situaţii”.

Şi originalitatea este implicată în creativitate pentru că actul de creaţie presupune ceva nou, opus conformismului.

Omul cu gândire creatoare este inventiv, explorator, îndrăzneţ, are spirit inovator, gândire independentă, hotărâre de a elabora o strategie de lucru. Prin dobândirea capacităţilor creative, omul capătă posibilitatea de a asimila noul, adaptându-se uşor la orice schimbare apărută, păstrându-şi echilibrul şi sănătatea spirituală, manifestă iniţiativă, curaj, ambiţie, atitudine critică, optimism, tenacitate, asumare de riscuri. Toate acestea îi asigură o autonomie personală.

Preview document

Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 1
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 2
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 3
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 4
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 5
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 6
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 7
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 8
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 9
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 10
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 11
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 12
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 13
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 14
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 15
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 16
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 17
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 18
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 19
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 20
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 21
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 22
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 23
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 24
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 25
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 26
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 27
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 28
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 29
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 30
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 31
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 32
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 33
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 34
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 35
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 36
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 37
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 38
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 39
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 40
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 41
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 42
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 43
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 44
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 45
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 46
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 47
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 48
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 49
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 50
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 51
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 52
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 53
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 54
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 55
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 56
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 57
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 58
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 59
Valențe Formative ale Activității de Rezolvare și Compunere a Problemelor - Pagina 60

Conținut arhivă zip

  • Valente Formative ale Activitatii de Rezolvare si Compunere a Problemelor
    • cap1.doc
    • cap2.doc
    • cap3.doc
    • cap4.doc
    • concluzii.doc
    • cuprins.doc
    • motivare.doc
    • p.doc
    • plan.doc

Alții au mai descărcat și

Strategii Metodice Utilizate în Vederea Stimulării și Dezvoltării Creativității Elevilor din Clasele I-III

Introducere Științele educației joacă un rol din ce în ce mai influent în viața societății contemporane, și aceasta ca un efect sine qua non al...

Metode și Procedee Folosite în Activitățile de Formare a Reprezentărilor Matematice la Vârsta Preșcolară

CAPITOLUL I INTRODUCERE. MOTIVAREA ALEGERII TEMEI 1.1. CUNOAŞTERE ŞI ÎNVĂŢARE LA VÂRSTA PREŞCOLARĂ Numeroşi psihologi şi-au focalizat...

Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic matematic în învățământul preșcolar

MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI Am ales această temă având în vedere ca, prin studiul efectuat pentru pregătirea ei şi colaborat cu experienţa la clasă,...

Studiu privind unele posibilități de valorificare ale pedagogiei Montessori în învățământul primar tradițional

ARGUMENT Alternativele educaționale reprezintă variante de organizare școlară, care propun modificări ale anumitor aspecte legate de formele...

Jocurile Creative la Orele de Compunere din Învățământul Primar

INTRODUCERE Ideea unei şcoli creative nu este nouă. O întâlnim la gânditorii români, aşa cum ar fi, de exemplu C. Rădulescu-Motru: “Dacă până...

Dezvoltarea personalității elevului în alternativa step-by-step

INTRODUCERE Sistemul alternativ Step by Step este bine structurat şi corespunde atât intereselor şi nevoilor de grup, cât şi a celor individuale,...

Noțiunile de Geometrie Predate la Clasele I-II

INTRODUCERE Lucrarea de fata se intituleaza “Notiunile de geometrie predate la clasele I-II², si da o scurta introducere la câteva din notiunile...

Creativitatea - Obiectiv al Educației Contemporane

INTRODUCERE „Oamenii învăţaţi, dar fără talent propriu, adică purtătorii ştiinţei moarte, mi-i închipui ca o sală întunecată cu o uşă de intrare...

Te-ar putea interesa și

Activități Independente sub Formă de Experiment Organizate la Studiul Metalelor în Gimnaziu

INTRODUCERE Metalele au fost cele care au însoţit pas cu pas evoluţia civilizaţiei umane. Cunoaşterea metalelor a permis omului primitiv să-şi...

Strategii Metodice Utilizate în Vederea Stimulării și Dezvoltării Creativității Elevilor din Clasele I-III

INTRODUCERE MOTIVATIA ALEGERII TEMEI Stiintele educatiei joacă un rol din ce în ce mai influent în viata societătii contemporane, si aceasta ca...

Dezvoltarea gândirii creatoare prin rezolvarea și compunerea de probleme

I. MATEMATICA – TEREN DELIMITAT DE DEZVOLTARE A CAPACITĂȚII CREATOARE A ELEVILOR ”Intrarea în tara cunoasterii se face pe podul matematicii” punea...

Bazele Științifice ale Muncii Managerului cu Echipa Managerială

1. Managerul şi echipa managerială Promovarea managementului participativ exprimă necesitatea organică a dialogului, a confruntării punctelor de...

Curriculum - conceptualizare și problematică generală

1. Conceptele de conţinut şi de curriculum Curriculum este probabil conceptul cel mai controversat astăzi în spaţiul ştiinţelor educaţiei....

Ai nevoie de altceva?