Cuprins
- 1. Depresia
- 1.1 Considerente generale p. 05
- 1.1.1 Simptome ale depresiei p. 11
- 1.1.2 Recidivă şi reapariţie p. 14
- 1.2 Tipuri de depresie p. 16
- 1.3 Tulburări asociate p. 17
- 1.4 Depresia reactivă p. 18
- 2. Abordări terapeutice ale depresiei reactive
- 2.1 Abordare cognitivă p. 23
- 2.2 Abordare cognitiv – comportamentală p. 28
- 2.3 Hipnoterapie p. 31
- 2.4 Psihoterapia centrată pe compasiune p. 36
- 2.5 Psihoterapia Interpersonală (ITP) p. 39
- 3. Studiu Exploratoriu
- 3.1 Observaţii generale p. 43
- 3.2 Definirea subiecţilor p. 44
- 3.3 Descrierea cadrului de aplicare p. 49
- 3.3.1 Metode aplicate p. 49
- 3.3.2 Descrierea tehnicilor aplicate p. 50
- 3.3.3 Cadrul de aplicare p. 53
- 3.4 Ipoteze p. 53
- 3.5 Rezultate şi analiza lor p. 55
- 4. Concluzii p. 67
- Anexe p. 75
- Bibliografie p. 101
Extras din licență
INTRODUCERE
Se întâmplă poate să ne atragă atenţia o serie de anunţuri care ne prezintă cursuri, conferinţe sau sesiuni dedicate comunicării, relaţiilor sociale, parenting-ului şi relaţiei de cuplu, vorbitului în public sau vorbitului în general, armoniei sufletului şi a minţii. Par a fi din ce în ce mai multe, situaţie care nu confirmă dar punctează un interes foarte mare pentru desăvârşire personală. A fi mai un om mai bun, a fi mai împlinit, a fi un părinte mai bun, un iubit mai reuşit sunt scopuri în sine, care contribuie la creşterea unei participări mai active la propria viaţă.
Poate că schimbările sociale sau noile generaţii, poate că schimbările din domeniul educaţional sau restructurarea valorilor umane, ori poate că rapiditatea cu care acestea se petrec ne determină să constatăm că nu mai facem faţă unui stil de viaţă uneori sărac în spontaneitate şi lipsit de adesea de curajul descoperirii prin autoexpunere.
Suntem părinţi de seară, după ce am fost copii de tranziţie socio - economică, suntem prieteni rigizi şi condiţionaţi, suntem profesionişti robotizaţi şi ocazional ne confruntăm cu câte o situaţie care ne scoate din automatismul cu care ne intoxicăm viaţa. Aceste idei sunt eventuale situaţii şi nu reflectă o stare de fapt stiinţific confirmată.
Curiozitatea de a afla în ce măsura gândurile noastre sunt toxice prin construcţie şi comportamentele noastre nepotrivit alese pentru situaţiile de viaţă, a determinat alegerea temei depresive. Subiectul prezentului studiu a fost favorit altora şi ca urmare a unei nevoi resimţite indirect în mediul nostru social de a trece de la faza de autointoxicare psihică la cea de ajustare psihică.
Istoria noastră de viaţă, începând cu primii ani, felul în care ne-am format şi maturizat personalitatea, imaginea şi credinţele despre lume, viaţă, viitor au contribuit la o matriţă afectivă, care cel mai adesea nu îşi regăseşte corespondentul în materialul cu care ne întâmpină experienţele de zi cu zi.
Tema depresie reactive e abordată în această lucrare din perspectiva încrederii în resursele proprii de a ne confrunta cu situaţii concrete de viaţă, exprimate sub forma judecatăţilor despre sine şi despre alţii, judecăţi ce înclină sa fie mai degrabă negative decât pozitive, conducându-ne astfel în zona dezechilibrului.
Comportamentele cu care manifestăm acest dezechilibru, aşteptările care le însoţesc fac deopotrivă relevant faptul că e important să distingem şi să diferenţiem ceea ce percepem. Aceaste abilităţi de distingere se învaţă, iar dacă nu am avut parte de lecţia dedicată lor din partea familie de bază, există multe motive care să ne determine să ne înscriem din nou, metaforic şi practic vorbind, la cursul destinat lor în diferite etape ale vieţii noastre.
1. Depresia
1.1 Considerente generale
Depresia este subiect de studiu intens în ultimii ani, mai ales că, recunoașterea ei ca manifestare este din ce în ce mai des intalnită în rândul populaţiei. Stările asemănătoare depresiei se intălnesc atăt de frecvent, considerănd în acest sens mecanisme pe care oamenii le activează pentru a face față evenimentelor și situațiilor de viata, încât procesul adaptiv și setul de abilități evoluate (gândirea critică, selectivă, imaginația, capacitatea de a planifica, conștientizarea sinelui sau identitatea de sine) să poată fi de folos ca strategii de coping protectoare în depășirea funcțională a acestor triggeri activatori. În plus, se pare că, nevoile noastre foarte dezvoltate de afecțiune și dragoste pot dovedi o vulnerabilitate în fața declanșării depresiei, atunci când mediul este ostil sau neprielnic acestor așteptări emoționale (Gilbert, 2011, p 29).
Pentru a înțelege depresia unui pacient, orice specialist clinician ori terapeut, e sfătuit să-și dezvolte abilitatea de a vedea persoana ca pe „o ființă contextualizată din punct de vedere istoric și social”, înainte de a considera simptomele pe care dorește sa construiască planul de intervenție (Gilbert, 2011, p 56).
Bibliografie
David, D. (2006),Tratat de Psihoterapii cognitive si comportamentale, Editura Polirom, București
Holdevici, I. (2010), Hipnoză Clinică, Editura Trei, București
Tudose, F., Tudose, C., Dobranici, L. (2011), Tratat de psihopatologie si psihiatrie pentru psihologi, Editura Trei, București
Dincă, M., Mihalcea, A. (2010), Metodologia Cercetării Științifice, Note de curs, Renaissance, Ediția 2, București
Holdevici, I. (2011), Psihoterapii de scurtă durată, Editura Trei, Bucuresti
Stiemerling, D. (1995), 10 abordări psihoterapeutice ale depresiei, Editura Trei, București
Blackman, J.S. (2004), 101 aparări, cum se protezează mintea, Editura Trei, Bucureșsti
Holdevici, I. (2011), Tratat de Psihoterapie Cognitiv - Comportamentală, Editura Trei, Bucuresti
David, D. (2007) Ghid şi protocol clinic de psihoterapie raţional – emotivă şi comportamentală pentru depresie, Editura Sinapsis, Cluj-Napoca
David, D. (2009) Ghid şi protocol clinic de psihoterapie cognitivă pentru depresie, Editura Sinapsis, Cluj-Napoca
Dimitriu, O. (2012), Note de curs, Universitatea Titu Maiorescu, București
Diagnostic and Statistical Manual of Mental disorders IV TR (2000), Editura .......Bucuresti
Gilbert, P. (2011), Depresie - Psihoterapie si Consiliere, Editura Polirom, București
Doron R., Parot F. (2007), Dicţionar de Psihologie, Editura Humanitas, Bucureşti
Hamilton, M. (2007), Scala de depresie Hamilton (adaptat de Macavei, M.). În D. David (coordonator), Sistem de evaluare clinică, Editura RTS, Cluj – Napoca
Hollon, S. şi Kendall, P. (2007), Chestionarul gândurilor automate (adaptat de Moldovan, R.). În D. David (coordonator), Sistem de evaluare clinică, Editura RTS, Cluj – Napoca
Weissman, A. şi Beck, A. (2007), Scala de atitudini disfuncţionale. Forma A şi B (adaptat de Macavei, B.). În D. David (coordonator), Sistem de evaluare clinică, Editura RTS, Cluj – Napoca
Rosenberg, M. (2007), Scala de stimă de sine (adaptat de Moldovan, R.). În D. David (coordonator), Sistem de evaluare clinică, Editura RTS, Cluj – Napoca
Berger, A. şi Kassinove, H (2007), Chestionarul convingerilor personale (adaptat de Moldovan, R.). În D. David (coordonator), Sistem de evaluare clinică, Editura RTS, Cluj – Napoca
Preview document
Conținut arhivă zip
- Abordari psihoterapeutice de scurta durata in tratamentul depresiei reactive.doc