Cercetare - stresul profesional

1. Obiective

În lucrarea de față, am avut următoarele obiective operaționale:

Obiectiv 1 – identificarea nivelului de stres la elevii aleși pentru studiu.

Obiectiv 2 – identificarea surselor generale de stres.

Obiectiv 3 – identificarea diferențelor între nivelul de stres al elevilor de clasa aXII-a pe de o parte și al celor din clasele mai mici, pe de altă parte.

2. Ipoteze

Pentru realizarea acestui studiu am avut următoarele ipoteze de lucru:

Ipoteza 1 – elevii din clasele a XII-a experimentează un nivel mai ridicat de stres, comparativ cu cei din clasele mai mici, datorită examenelor care se apropie.

Ipoteza 2 – există diferențe între sexe privind nivelul de stres la elevii din clasele a XII-a.

Ipoteza 3 – – există diferențe între profilele de studiu privind nivelul de stres la elevii din clasele a XII-a.

Ipoteza 4 – elevii care se adaptează mai bine la stres dispun de o serie de trăsături de personalitate care facilitează aceasta.

3. Metode și instrumente

Metodele utilizate pentru verificarea ipotezelor de lucru au fost:

1. Chestionar construit de către mine -

2. JSS – Job Stres Survey - JSS a fost proiectat pentru evaluarea surselor generale de stres ocupațional ale persoanelor de ambele sexe de peste 18 ani care activează într-o serie largă de medii de lucru din domeniul afacerilor, industrial, educațional etc.

El a fost construit pentru a se adresa/ a preîntâmpina anumite probleme recurente cu care se confruntă ale instrumente de evaluare a stresului. În concordanţă cu cercetările lui Murphy şi Hurrell (1987) prinvind măsurarea stresului ocupaţional prin adresarea unui set de întrebări fundamentae, fiecare din cei 30 de itemi din cadrul JSS descrie generic evenimente relaţionate cu stresul.

Aşa cum recomandă Jackson şi Schuller (1985), itemii JSS se focalizează pe aspecte ale situaţiilor de muncă care au ca rezultat frecvent constrângeri psihologice. În acord cu recomandările lui Dewe (1989) care sugera că trebuie acordată o atenţie crescută intensităţiişi frecvenţei stresului la locul de muncă, JSS evaluează severitatea (intensitatea) perceputăi frecvenţa de apariţie a 30 de evenimente stresante.

Chestionarul se concentrează asupra situațiilor de muncă care pot genera tensiune psihologică. Fiecare dintre cei 30 de itemi descrie câte o situație de muncă cu potențial de a genera stres și evaluează atât severitatea percepută a acesteia, cât și frecvența sa de apariție. Pe lângă oferirea de informații în legătură cu factorii generatori de stres care au impact negativ asupra angajaților individuali, se pot identifica sursele stresului ocupațional specifice grupurilor de angajați si compara nivelul de stres al angajaților din diverse departamente ale aceleiași organizații.

Itemii oferă informații asupra surselor specifice de stres ale unui loc/mediu de muncă care ar putea fi ținta unei reproiectări, schimbări organizaționale sau a altor intervenții.

La aplicarea JSS, subiectul evaluează severitatea percepută a fiecărei din cele 30 de situații de muncă pe o scală de 9 puncte. Apoi, indică pe o scală cuprinsă între 0 și 9 zile, frecvența de apariție a respectivei situații în activitatea sa din ultimele 6 luni.

Nu există limită de timp de aplicare, însă majoritatea persoanelor termină aplicarea în 10-15 minute.

JSS ofera scoruri pentru un număr de 3 scale și 6 subscale:

• Indicele de stres la locul de muncă (Job Stres Index, JS-X) oferă o estimare a nivelului global al stresului ocupațional resimțit de către angajat la locul de muncă;

• Severitatea stresului (Job Stres Severity, JS-S) se referă la media evaluării severității percepute a celor 30 de situații stresante;

• Frecvența stresului (Job Stres Frequency, JS-F) se referă la frecvența apariției celor 30 de situații stresante;

• Indicele de presiune a stresului (Job Pressure, JP-X) evaluează nivelul de stres ocupațional care poate fi atribuit muncii în sine;

• Severitatea presiunii (Job Pressure Severity, JPS) ofera informații în legătură cu nivelul mediu de severitate percepută a celor 10 situații stresante cel mai direct corelate cu presiunea la locul de muncă;

• Frecvența presiunii (Job Pressure Frequency, JP-F) se referă la frecvența medie a apariției a 10 situații stresante cel mai direct corelate cu presiunea la locul de muncă;

• Indicele lipsei de sprijin organizațional (Lack of Organizational Support Index, LS-X) evaluează gradul de stres ocupațional (frecvența combinată cu severitate) care poate fi atribuit lipsei de sprijin organizațional;

• Severitatea lipsei de sprijin organizațional (Lack of Organizational Support Severity, LS-S) evaluează nivelul mediu perceput al celor 10 situații stresante cele mai corelate cu lipsa de sprijin organizațional;

• Frecventa lipsei sprijinului organizațional (Lack of Organizational Support Frequency, LS-F) evaluează frecvența medie a apariției celor 10 situații stresante cel mai direct corelate cu lipsa de sprijin organizațional.

3. BFQ-2ES (Big Five Questionnaire-2) – acest chestionar, conținând 156 itemi, oferă posibilitatea de de a dispune de un sistem de clasificare și descriere a personalității creat pe baze științifice are o importanță crucială pentru cercetarea științifică și uzul curent în psihologi clinică, școlară și organizaționale.

Cei Cinci Mari Factori de Personalitate din cadrul modelului Big Five sunt:

- Extraversiune/Energie.

- Acceptare/Amabilitate.

- Conștiinciozitate.

- Nevrotism/Stabilitate emoțională.

- Deschidere spre experiențe/Deschidere mentală.