Consecințele epidemiei Covid-19 asupra comportamentului de achiziționare a produselor igienice în cadrul populației române

Rezumat

Cercetarea de față a avut ca scop determinarea consecințelor epidemiei COVID-19 asupra comportamentului de achiziționare a produselor igienice în cadrul populației române.

O criză a lovit lumea sub forma pandemiei COVID-19 la începutul anului 2020. Ca rezultat, din cauza fricii instaurate, oamenii au început să cumpere produse impulsiv. Ca și rezultat, întregi lanțuri de magazine au fost răvășite de cumpărători care au golit toate rafturile de produse pe care ei le credeau ca fiind esențiale. Magazinele, producătorii, comercianții și companiile au trebuit să se adapteze la comportamentul modificat al cumpărătorilor. În cercetările anterioare, s-a constatat că prețul și calitatea sunt doi dintre cei mai influenți factori în procesul deciziei consumatorilor, în special, creșterea sensibilității la preț și a calității percepute. Factorii de mai sus devin principalele preocupări ale consumatorilor în decizia de cumpărare a unui produs. Scopul acestui studiu a fost de a cerceta dincolo de comportamentele cumpărare impulsivă, investigând dacă comportamentul de cumpărare al consumatorului s-a schimbat în timpul pandemiei COVID-19 având în vedere sensibilitatea la preț și calitatea percepută în cadrul unei singure categorii și anume produsele de igienă. A fost utilizată metoda cantitativă, în care consumatorii din România au fost chestionați într-un formular online de pe „GoogleForms”. Au fost analizate 102 răspunsuri de la consumatori din mai multe categorii de vârstă. Prin efectuarea de cercetări empirice și analize ulterioare, am putut confirma majoritatea ipotezelor. Primele trei ipoteze legate de variabila dependentă au fost cele mai importante, ulterior, ipotezele H4, H5, H6, au fost realizate pentru a afla mai multe detalii asupra deciziei de cumpărare în funcție de datele demografice a persoanelor și de diferențele dintre grupurile sociale. Descoperirile din cercetare pun bazele unei fundații pentru cercetările despre viitoarele crize. Studiind această situație de criză unică care nu a mai fost studiată până acum în amănunt pot vedea noi fenomene psihologice ce afectează concomitent consumatorii din întreaga lume într-un mod similar. M-am axat pe o singură țară deoarece fiind una dintre primele cercetări despre acest subiect nu am putut avea acces la informații vitale pentru cercetarea pe o scară mai largă. Concluziile cercetării arată efectul direct al pandemiei asupra schimbării comportamentului consumatorilor români, din perspectiva calității percepute și a sensibilității la preț cauzate de frică.

Capitolul 1. Introducere

Pandemia COVID-19 a început la sfârșitul anului 2019, cu rapoarte despre un nou virus în China. Autoritățile chineze au informat Organizația Mondială a Sănătății despre mai multe cazuri de misterioase boli pulmonare în Wuhan, capitala provinciei Hubei din China centrală. Organizația Mondială a Sănătății a clasificat această nouă boală ca boala coronavirus (COVID-19), împreună cu un virus acut sever, sindromul respirator coronavirus 2 (SARS-CoV-2) (Organizația Mondială a Sănătății, 2020a). Cazurile de COVID-19 din afara Chinei au crescut de 13 ori în interval de două săptămâni, fapt anunțat de Organizația Mondială a Sănătății, pe 11 martie 2020, „Covid-19 poate fi caracterizat ca pandemie” (Organizația Mondială a Sănătății, 2020b). Perioade în care lumea s-a confruntat cu boli provenite de la animale au mai existat în trecut și au fost depășite. Problema principală o constituie condițiile în care trăim. Oamenii tind să călătorească mai mult în ziua de azi iar asta a dus la răspândirea virusului de-a lungul globului. „Bolile însoțesc oamenii care călătoresc și cauzează transmiterea acestora din oraș în oraș rezultând într-o pandemie globală.” (J. Garthwaite, 2020).

Pentru a contracara extinderea Coronavirusului, școlile și universitățile au fost închise în multe țări, evenimentele au fost anulate iar comercianții care nu vindeau produse esențiale au trebuit să închidă rămânând deschise doar supermarketurile. Au fost introduse, destul de repede și drastic, modificări ale legilor în majoritatea țărilor. Guvernele din întreaga lume au luat diferite măsuri de prevenție, cum ar fi regulile de carantinare, limitarea orelor în care poți ieși afară și închiderea frontierelor. Pandemia și consecințele ei au dus la schimbări ale comportamentului consumatorului după cum indică o anchetă Nielsen (Nielsen, 2020a). Ancheta a sugerat un model pe șase niveluri cheie ale comportamentului consumatorilor care arată schimbările timpurii comportamentale, afișând cheltuielile pentru articolele necesare, medicamente și pentru alimente. Fiecare nivel al pragului corelează cu diferite niveluri ale consumului. Primul nivel se numește cumpărarea pro activă, orientată spre sănătate, în care consumatorii sunt mai interesați să cumpere produse care mențin starea generală de bine a sănătății, ducând la nivelul doi, managementul reactiv al sănătății, unde sunt prioritizate produsele care sunt esențiale pentru protejarea împotriva virusului pe timpul izolării, de ex. dezinfectant pentru mâini. La acest nivel, guvernul lansează și campanii de siguranță și informare. Următorul nivel este nivelul numărul trei, care se numește prepararea cămării. În acest moment, comportamentul consumatorilor trece la modul de stocare al alimentelor care merg ținute mult timp la raft. Această etapă începe o dată cu carantinarea. Prepararea pentru viața din carantină fiind al patrulea nivel în modelul Nielsen și include o creștere în achiziționarea produselor online și epuizarea produselor de pe raftul magazinelor. Nivelul cinci, viața restricționată, este momentul în care consumatorii încep să aibă probleme legate de prețul produselor, acestea crescând din cauza cererii mari. În același timp, oamenii aleg să facă mai puține drumuri pentru cumpărături. Ultimul prag conform modelului Nielsen este revenirea către viața normală. În această etapă, oamenii se întorc la noua lor rutină zilnică, dar sunt mai conștienți de riscurile legate de sănătate aduse de mersul în magazine și, prin urmare, comerțul din mediul online va deveni mai popular. Ultimul nivel conform modelului este atins când restricțiile din timpul virusului COVID-19 sunt ridicate în punctele cele mai afectate a unei țări și viața revine la cum a fost înainte (Nielsen, 2020a).

Virusul COVID-19 a dus la crearea unei crize mondiale destabilizând economia. Acest lucru, la rândul său, a dus la inițierea unei frici în rândul populației, oamenii fiind nesiguri de ceea ce se va întâmpla în viitorul apropiat. Din cauza implementării noilor legi de carantinare și de izolare s-a creeat o panică în rândul oamenilor care a dus la cumpărarea impulsivă a unui număr mare de produselor. Rafturile magazinelor au fost golite de produse de igienă și alimente deoarece oamenii au vrut să își facă depozite în cazul în care nu se vor mai putea găsi. Criza mondială continuă până în această zi iar comportamentul cumpărătorilor s-a schimbat. Panica de la începutul pandemiei, indusă de mass-media, s-a domolit în timp. Rafturile magazinelor nu mai sunt răvășite de oameni iar cererea de produse revine la normal.