Evoluția Modificărilor Psihologice la Persoanele Diagnosticate cu Diabet

Introducere

În ziua actuală se produc diverse modificări în societatea în care locuim, acestea fiind atît de ordin individual, cît şi social. Stresul în cadrul unui serviciu cu suprasolicitări multiple şi excesive, pshitraumele, programul de muncă prelungit fără respectarea orelor de masă, cine copioase, supraalimentaţia în general şi alimentele bogate în glucide, în special, la care se adaugă sedentarismul vieţii moderne.

Se remarcă un nivel şi mai ridicat a dependenţei de alcool şi toxicomanie ceea ce deseori condiţionează apariţia obezităţii, una dintre cauzele primare ale diabetului zaharat.

Pornind de la aceste consideraţii, studiul de faţă îşi propune evidenţierea unor dimensiuni psihologice, respectiv: anxietatea, depresia, stima de sine, satisfacţia în relaţia de cuplu şi agresivitatea la persoanele suferinde de diabet zaharat tip II.

La fel, se intenţionează specificarea efectelor psihologice ale diabetului zaharat în relaţia de cuplu.

În sine, diabetul constituie o boală cronică, ireversibilă, cu care bolnavul trebuie să înveţe să convieţuiască. Deci, este necesară o sesizare profundă şi o stimulare continuă din partea familiei, a societăţii, a mediului, a doctorului şi totodată a psihologului.

Conflictul dintre dorinţa de a deţine o viaţă autonomă, lipsită de anumite limite şi condiţionări, şi necesitatea respectării unui program riguros de activitate, de alimentaţie şi de tratament cuprinde un asamblu de consecinţe iarăşi de ordin psihologic. Totodată şi reacţiile psihice pot fi neaşteptate şi diferite, ca exemplu frica, resentiment, indignare sau defavorizare.

Fiind îngrijiţi în permanenţă, fără să dorească bolnavii devin subordanaţi bolii şi într-un fel chiar subordonaţi psihologic, inducând o hipodezvoltare emoţională, inadaptare în societate.

Abordând relaţia între depresie şi diabet, câţiva autori au efectuat unele cercetări privind tematica studiată, aceştia pornind de la ideea că persoanele mai în vârstă care suferă de depresie sunt mai supuse riscului de a deveni bolnave de diabet, decât celelalte care nu suferă de depresie.

Persoanele care prezintă simptomele depresiei au cu 60% mai multe posibilităţi de a se îmbolnăvi de diabetul tip II, decât cei care nu sunt consideraţi bolnavi de depresie.

În mod caracteristic, diabetul are un nivel ridicat de zahăr în sânge, ceea ce este rezultatul faptului că organismul bolnavilor de diabet nu produce insulina şi contribuie la depunerea grăsimii în jurul taliei trupului.

Diabetul provoacă nu doar boli de inima, ci se află în strânsă legătură cu orbirea, cu insuficienţa renală, cu amputarea membrelor. Diabetul constituie o boală foarte serioasă, o boală care apare mai ales în rândul oamenilor în vârstă.

Rezultatele cercetărilor atrag atenţia medicilor în legătura cu simptomele depresiei, iar în cazul rezultatului pozitiv, deci în cazul existenţei depresiei ca boală, să ţină seama de riscul îmbolnăvirii de diabet.

Depăşirea acestor provocări este în legătură directă cu structura şi modul de viaţă al personalităţii, experienţa deja trăită şi eşecurile avute anterior, nivelul social şi ambianţa familală, sexul şi perspectiva culturală.

Participanţii au fost în număr de 60, grupaţi în cîte două eşantioane de 30 persoane maxim, unul dintre eşantioane fiind persoanele sănătoase, iar celălalt, persoanele diagnosticate cu diabet zahat tip II.

Capitolul I. Abordări teoretice ale conceptului de diabet zaharat, relaţie de cuplu şi modificări psihologice-anxietate, stima de sine agresivitate şi depresie

1.1. Diabetul zaharat. Delimitări conceptuale

1.1.1. Definirea şi caracteristicile diabetului zaharat

Diabetul zaharat reprezintă un sindrom cu hiperglicemie cronică determinată de reducerea secreţiei de insulină (deficit absolut) sau tulburarea acţiunii acesteia (deficit relativ).

În mod secundar în mare măsură sunt afectate metabolismele lipidic, protidic şi hidroelectrolitic. Hiperglicemia alături cu alţi factori produc anumite complicaţii cronice la nivelul rinichiului, ochiului, sistemului nervos, inimii, ceea ce ulterior influenţează scăderea ratei de viaţa a persoanelor din categoria dată.

Prin urmare, diabetul zaharat constituie o stare patologică a întregului organism. În unele cazuri de diabet se depistează şi un determinism genetic.