Factori Psihologici care Modereaza Optimismul Comparativ in Perceptia Riscului de Imbolnavire

Imagine preview
(8/10 din 4 voturi)

Aceasta licenta trateaza Factori Psihologici care Modereaza Optimismul Comparativ in Perceptia Riscului de Imbolnavire.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 84 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Cornel Havarneanu, Radu Robota

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 10 puncte.

Domeniu: Psihologie

Cuprins

Cuprins
Argument
I. PARTEA TEORETICA
Capitolul 1. Riscul si perceptia riscului
1.1. Riscul
1.1.1.Acceptiuni ale conceptului de riscp.5
1.1.2.Evaluarea riscului.p.7
1.2. Perceptia riscului
1.2.1.Definirea conceptuluip.8
1.2.2. Euristici cognitive implicate în perceptia riscului.p.11
Capitolul 2. Optimismul comparativ
2.1. Delimitari conceptuale
2.1.1.Optimism dispozitionalp.17
2.1.2.Optimism nerealist.p.18
2.2. Optimismul comparativ
2.2.1.Definire si caracterizare.p.19
2.2.2. Modalitati de masurare a optimismului comparativ.p.21
2.2.3.Aspecte interindividuale si transculturale ale optimismului comparativ
2.2.4. Consecinte ale optimismului comparativp.23
Capitolul 3.Control si locul controlului
3.1.Conceptul psihologic de control
3.1.1.Perspective teoretice.p.25
3.1.2. Controlul perceput.p.26
3.2.Locul controlului
3.2.1.Originea teoriei cu privire la locul controlului.p.30
3.2.2.Definirea conceptului.p.32
3.2.3.Locul controlului si sanatatea.p.34
Capitolul 4. Perceptia riscului de îmbolnavire
4.1.Sanatate, boala si riscul de îmbolnavire
4.1.1.Delimitari conceptualep.38
4.1.2. Teorii si modele ale adoptarii conduitelor salutogenetice.p.39
4.2.Optimismul comparativ în perceptia riscului de îmbolnavirep.42
4.3.Premise teoretice ale prezentului studiup.45
II. PARTEA PRACTICA
Capitolul 5. Prezentarea cercetarii
5.1.Obiectivele si ipotezele cercetarii
5.1.1. Obiectivul cercetarii.p.49
5.1.2. Ipotezele cercetariip.49
5.2.Variabilele cercetarii si design-ul experimental
5.2.1. Variabile dependentep.50
5.2.2 Variabile independente.p.51
5.2.3 Design experimental.p.51
5.3. Metoda de cercetare
5.3.1. Materiale folosite.p.51
5.3.2. Lotul de subiecti si desfasurarea cercetariip.53
Capitolul 6. Prezentarea si interpretarea rezultatelor.p.54
Capitolul 7. Concluzii si premise ale cercetarilor viitoare.p.79
Bibliografie

Extras din document

Argument

Astrologii si oamenii de stiinta încearca sa îndeplineasca o dorinta declarata a oamenilor de a-si cunoaste viitorul. Ei ar dori sa afle daca vor avea noroc în dragoste, daca vor trai mult, daca vor câstiga la loto si de asemenea despre riscurile pe care le implica viitorul: de îmbolnavire, de accidente, de esec, etc.

Oamenii nu sunt interesati numai de cum le va fi viitorul într-o maniera absoluta. Ei sunt interesati de cum va fi acesta în comparatie cu al altor oameni si pe buna dreptate: într-o varietate de domenii, competitii sportive, admiterea la diverse scoli, promovari la locul de munca, succesul si insuccesul sunt definite prin maniera în care oamenii se ridica la nivelul celorlalti, pentru ca acestia ofera un standard de comparatie. Desigur viitorul ramâne o necunoscuta si, în lipsa unui glob de cristal, oamenii trebuie sa se bazeze pe cunostintele pe care le au despre ei însisi si despre altii pentru a-l anticipa.

Psihologii au remarcat însa, ca oamenii înclina balanta, distorsioneaza judecatile în favoarea lor, prezicând ca viitorul lor va fi mai bun decât al celorlalti, fenomen denumit optimism comparativ.

Desi Taylor si Brown (1988) sustin ca iluziile pozitive, în care includ si optimismul comparativ, sunt benefice pentru starea de bine a individului si sunt o conditie a sanatatii mentale a oamenilor, acest lucru pare sa fie valabil doar în cazul evenimentelor pozitive. În situatia în care oamenii au credinta ca lor nu li se vor întâmpla lucruri negative, atunci exista pericolul ca ei sa se angajeze în comportamente periculoase sau sa nu-si ia masuri de protectie, toate acestea având consecinte grave asupra sigurantei si sanatatii lor.

Modelele care încearca sa determine care sunt conditiile adoptarii comportamentelor de preventie pun accentul tocmai pe faptul ca vulnerabilitatea perceputa si severitatea riscului personal determina adoptarea comportamentelor de preventie. Acest lucru pleaca de la premisa ca perceptia riscului este realizata cu acuratete, fapt contrazis de foarte multe studii. De aceea este necesara o întelegere mai precisa a erorilor implicate în perceptia riscului si a cauzelor optimismului comparativ care, mai ales în legatura cu riscurile pentru starea de sanatate, poate fi costisitor prin efectele neglijarii conduitelor elementare pentru promovarea si mentinerea sanatatii.

I. PARTEA TEORETICA

Capitolul 1. Riscul si perceptia riscului

1.1. Riscul

1.1.1. Acceptiuni ale conceptului de risc

Termenul de risc este unul foarte raspândit în limbajul comun, dar si în diverse domenii, ca de exemplu în economie, statistica, sociologie sau psihologie, fiind utilizat uneori cu acceptiuni diferite. El a aparut potrivit sociologilor Ewald (1991) si Luhman (1993) , în epoca medievala, desemnând pericolele potentiale întâlnite de marinari în timpul calatoriilor pe mare, oferind astfel posibilitatea calcularii probabilitatilor de aparitie a unor dezastre care ar fi condus la scufundarea navelor. Riscul este privit astfel ca o expresie a probabilitatii unor evenimente sau situatii, de obicei negative.

Daca la început se considera ca fiind impredictibil, odata cu dezvoltarea statisticii si cu aparitia teoriei probabilitatilor, riscul a devenit un concept stiintific, masurabil. Astfel, în economie, riscul este definit ca fiind probabilitatea de aparitie a unui eveniment, a unui pericol sau a unei amenintari care poate influenta într-un mod nedorit o anumita activitate(Pop, 2003, p.1), managementul riscului care implica identificarea, reducerea controlul si eliminarea riscurilor, fiind un aspect important al vietii economice de care trebuie sa tina cont orice organizatie.

Utilizarea termenului în limbajul cotidian s-a abatut însa foarte mult de la definitiile oferite de economisti, matematicieni si statisticieni. În sens general, riscul reprezinta posibilitatea de a ajunge într-o primejdie, de a avea de înfruntat un necaz sau de suportat o paguba (DEX), fiind un pericol probabil, posibil. Folosirea termenului este uneori inconsistenta în limbajul comun, el referindu-se fie la o activitate aventuroasa(bungee jumping-ul prezinta un risc serios), la o consecinta (riscul de a depasi viteza regulamentara este de a primi o amenda) sau la o probabilitate (care este riscul anual de deces la vârsta de 80 de ani?). Daca se iau în considerare urmatoarele situatii, care implica un anumit grad de risc: o investitie, lansarea unei rachete, solicitarea unei mariri de salariu, un zbor cu avionul, o definitie generala a riscului ar trebui sa le includa pe toate. Desi par fara nici o legatura, ele au în comun faptul ca au consecinte importante pentru individ si ca urmarile sunt nesigure.

Fisiere in arhiva (1):

  • Factori Psihologici care Modereaza Optimismul Comparativ in Perceptia Riscului de Imbolnavire.doc

Alte informatii

Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iasi Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei Specializarea Psihologie