Implicatile psihologice ale avortului

1. Sexualitatea

Sexualitatea nu poate fi redusă la îndeplinirea actului sexual sau la asigurarea procreerii.De la naştere până la moarte, gesturile noastre cotidiene şi toate împrejurările în care ne putem afla conţin şi o doză de sexualitate.

Relaţiile sexuale pun oricărui individ, pe tot parcursul vieţii numeroase întrebări .

2. Contracepţia

Prin contracepţie se întelege ansamblul mijloacelor utilizate de femeile şi barbaţii care doresc să aibă relaţii sexuale fără a avea copii.Unele metode contraceptive au fost utilizate din cele mai vechi timpuri (coitul întrerupt este menţionat în Vechiul Testament), fie pentru a evita apariţia unor copii in afara căsătoriei,din motive care ţineau de moştenire sau de morală,fie,în unele triburi,pentru a menţine echilibrul demografic .Ceea ce este nou nu e faptul de a limita naşterile ,ci,mai degrabă ,eficacitatea mijoacelor puse la punct în ultimii douăzeci de ani şi,mai ales,schimbările radicale pe care le-a adus în societătile noastre contraceptia numită modernă.Astăzi,femeiile şi bărbaţii au posibilitatea de a disocia căutarea plăcerii sexuale de funcţia de procreeare-cele doua putând fi legate când este dorită apariţia unui copil.Marele evenimentconstă în faptul că metodele contraceptive au devenit legitime repunându-se astfel în discuţie multiple interdicţii care marcau mai ales sexualitatea feminină.

Despre contracepţie ca alternativă privind micşorarea numărului de naşteri,alături de avort ,se poate vorbi încă din 1990.Atât la noi ,cât şi în lume ,în perioada 1990-1966 s-a observat o scădere a naşterilor

.Cum reuşeau femeile sau cuplul în acea perioadă să nu aibă copii? Prin recurgerea la avorturi fie prin chiuretaj ,fie prin avorturi provocate executate empiric ,care nu erau nici înregistrate ,nici centralizate şi de multe ori se făceau şi în alte locuri decît în spitale.După 1989 situaţia s-a schimbat datorită liberalizării întreruperilor de sarcină ,cu condiţia ca întreruperea să nu depăşească 12 săptămâni.

Pe lîngă legea privind liberalizarea întreruperilor de sarcină ,o altă lege promulgată a fost autorizarea contracepţiei şi deci necesitatea folosirii planningului familial,ţinîndu-se cont de două aspecte: psihologia fiecărui individ,dar şi implicaţiile psihologiei sociale.Sursele de informare privind contracepţia în urma unui sondaj au arătat că marea majoritate a tinerilor obţin aceste informaţii de la prieteni, pe când în familie acest subiect continuă a fi până în zilele noastre un tabuu.

În România,activitatea sexuală,sarcinile şi procentul mare de avorturi la tinere pune probleme de ordin medico-social privind sănătatea şi educaţia mamelor tinere ,sănătatea şi dezvoltarea copiilor care se nasc din aceste tinere femei ,situaţia bărbaţilor tineri expuşi unor boli cu transmitere sexuală sau care abandonează şcoala pentru a susţine o familie tânără.

Deşi se încearcă o informare şi o instruire cît mai bună cu privire la opţiunile stilului de viaţă,atitudinile privind viaţa sexuală şi maternitatea sunt încă influenţate de moravurile formate în societatea tradiţională.Expunerea timpurie la contact sexual neprotejat şi la sarcină neintenţionată reprezintă un risc crescut pentru sănătatea unei mame tinere ,indiferent dacă ea decide să nască respectivul copil la o vîrstă tînără şi/sau naşterea copiilor la o asemenea vîrstă poate pune capăt instruirii şcolare a tinerei femei,limitîndu-i perspectivele profesionale.

Alegerea unui mijloc de contracepţie înseamnă afirmarea dorinţei de a avea relaţii sexuale fară a asuma riscul unei sarcini sau al unei paternităţi. Alegerea mijlocului de contracepţie nu ţine numai de considerente tehnice.

Calităţile pe care trebuie să le aibă un bun contraceptiv sunt:

- eficacfitatea,adică gradul de securitate oferit de un contraceptiv corect utilizat

- uşurinţă de aplicare,adică ponderea constrângerilor impuse de acea metodă şi riscul de eroare

- inocuitatea,semnificând lipsa oricărei consecinţe,pe termen scurt sau lung,asupra sănătăţii fizice şi psihice a femeii ,a bărbatului si a posibililor copii care s-ar putea naşte;

- reversibilitatea:metoda nu trebuie să aibă efect contraceptiv decât în perioada când este folosită;în cazul in care se doreşte o sarcină,încetarea aplicării contracepţiei trebuie să redea intacte posibilităţile procreatoare.