Influența desenelor animate asupra comportamentului agresiv al copiilor

Licență
7/10 (3 voturi)
Domeniu: Psihologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 36 în total
Cuvinte : 13281
Mărime: 68.35KB (arhivat)
Cost: 12 puncte

Cuprins

Introducere 1

Capitolul I - Personalitatea preșcolarului .2

1.1 Noțiuni generale referitoare la vârsta preșcolară .2

1.2 Formarea și dezvoltarea personalității preșcolarului ...6

Capitolul II - Agresivitatea ..11

2.1 Abordări conceptuale ale noțiunii de agresivitate ..11

2.2 Caracteristicile și formele comportamentului agresiv ...12

2.3 Modele și teorii referitoare la agresivitate .13

Capitolul III - Inteligența emoțională a părinților 20

3.1 Conceptul de inteligență emoțională ..20

3.2 Rolul inteligenței emoționale în dezvoltarea comunicării ..21

3.3 Relația dintre inteligența emoțională a părinților și comportamentul preșcolarilor ...24

Capitolul IV - Desenele animate ..28

4.1 Caracteristici psihologice ale desenelor animate 28

4.2 Influența desenelor animate asupra formării agresivității la preșcolari ..30

Concluzii ...33

Bibliografie ...34

Extras din document

În societatea contemporană copilul preșcolar ia contact tot mai strâns cu mediul de grădiniță, diferit de cel familial și, în același timp ia contact, în mod observativ, cu mediul social, respectiv strada, magazinele, mijloacele de transport, televizorul.

Deși integrate în aceeași viață socială, cele patru componente ale mediului solicită copilului preșcolar nu numai ajustări ale comportamentului la sisteme diferite de cerințe, în condiții de tutelă, protecție și afecțiune diferite, dar se produce și o sesizare tot mai mare a diversității lumii și a vieții, o mai densă și complexă antrenare a emoțiilor, cunoașterii, deciziilor, curiozităților, în situații tot mai numeroase și inedite. În acest context se dezvoltă laturile personalității copilului, precum și capacitățile sale de comunicare, cunoaștere, emancipare.

În această perioadă tipul fundamental de activitate este jocul, dar acestuia îi ia locul, din ce în ce mai frecvent o altă activitate, și anume ce de urmărire a desenelor animate. Aceste activități constituie o trecere de la percepere la implantarea acesteia în viața cultural-socială.

În perioada preșcolară, simbolul și ficțiunea sunt mai întâi mimate apoi apare tentativa de identificare cu ele. În această etapă, în mentalitatea copilului joacă un rol foarte important fantasticul, inițial fiind considerat ca existent, real, iar apoi, treptat, acesta este perceput ca o convenție de joc. Pe parcurs, fantasticul se obiectivează în imaginație.

Lucrarea de față își propune analiza influenței pe care o au filmele de desene animate asupra comportamentului agresiv al copiilor, în special celor aflați în perioada preșcolarității.

Astfel, în Capitolul I al prezentei lucrări vom face o analiză a personalității preșcolarului, respectiv noțiuni generale referitoare la vârsta preșcolară, formarea și dezvoltarea personalității preșcolarului.

Capitolul II al lucrării de față își propune o analiză a noțiunii de agresivitate, respectiv abordări conceptuale, teorii referitoare la agresivitate, caracteristicile și formele comportamentului agresiv.

În Capitolul III al prezentei lucrări vom analiza inteligența emoțională a părinților, din punctul de vedere al conceptului, al rolului acesteia în dezvoltarea comunicării și al relației dintre inteligența emoțională a părinților și comportamentul preșcolarilor.

Capitolul IV al prezentei lucrări își propune o analiză a caracteristicilor psihologice ale filmelor de desene animate și influența acestora asupra formării agresivității la preșcolari.

CAPITOLUL I

Personalitatea preșcolarului

1.1 Noțiuni generale referitoare la vârsta preșcolară

Vârsta preșcolară este considerată a fi perioada cuprinsă între 3 și 6 sau 7 ani, iar în literatura de specialitate aceasta mai este denumită și „cea de-a doua copilărie”, sau „vârsta de aur” a copilăriei.

Odată cu vârsta preșcolară, sau preșcolaritatea, intervin modificări importante în viața unui copil, din punct de vedere al dezvoltării somatice, și al dezvoltării psihice, dar și în planul relațional.

La sfârșitul perioadei preșcolarității este întâlnită expresia „cei 7 ani de acasă”. Această expresie evidențiază importanța acordată acestei perioade, și anume punerea bazelor dezvoltării activității psihice și conturarea trăsăturilor de personalitate, aspecte care vor influența comportamentele viitoare.

Copilul, la vârsta preșcolară, traversează etapa cunoașterii. Ca urmare, el își lărgește contactul cu mediul social și cultural. Din aceste medii el asimilează modele de viață ce vor determina o integrare cât mai rapidă și activă la condiția umană.

În literatura de specialitate au fost identificate unele caracteristici specifice acestei vârste, dintre care menționăm:

- conduitele psiho-motrice se diversifică;

- mobilitatea mare reprezintă una dintre caracteristicile specifice vârstei preșcolare; ca urmare, proceselor excitative predomină asupra proceselor inhibitive;

- procesele de cunoaștere se adâncesc și devin din ce în ce mai complicate, producându-se în același timp și o schimbare a atitudinii în legătură cu mediul înconjurător;

- contradicțiile dintre solicitările externe ale copilului la vârsta preșcolară și posibilitățile interne ale acestuia se intensifică;

- cadrul relațional, respectiv cu obiectele, cu alții și cu sine, se lărgește și reprezintă cea mai importantă premisă a dezvoltării psihice pe toate planurile;

- expansivitatea motorie și senzorială este o caracteristică specifică vârstei preșcolare și este îmbinată cu dezvoltarea și flexibilizarea limbajului, cu dezvoltarea gândirii, aceasta căpătând coerență, claritate, comunicativitate; totodată, se detașează într-o anumită măsură de influența exercitată de latura afectivă și activă care o frâna în etapa anterioară;

- imaginea și conștiința de sine se conturează în această perioadă, alături de dezvoltarea conștiinței morale;

- gradul de autonomie crește;

- dedublarea comportamentală poate să apară în anumite cazuri;

- posibilitățile cognitiv - operaționale încep să se maturizeze;

- are loc o creștere și o intensificare a capacităților de adaptare;

- planul relațional interpersonal începe să se ordoneze, să se supună anumitor reguli;

- atitudinile obiective și realiste încep să înlocuiască atitudinile subiective și imaginative asupra lumii;

Vârsta preșcolară, respectiv perioada de la 3 la 7 ani se împarte în 3 grupe, respectiv: grupa mică - perioada de la 3 la 4 ani, grupa mijlocie - perioada de la 4 la 5 ani și grupa mare - perioada de la 5 la 6/7 ani. Având în vedere această divizare a perioadei preșcolare, pot fi identificate unele caracteristici, astfel :

- pentru grupa mică - perioada de la 3 la 4 ani: nu este suficient de dezvoltată comunicarea reciprocă între copii, în timpul jocului sau în timpul altor activități; nu are loc încă desprinderea proceselor psihice de acțiune; în ceea ce privește activitatea, se remarcă o organizare și o îmbogățire din punct de vedere al conținutului acesteia; are loc o subordonare a gândirii față de acțiunea concretă; are loc o trecere de la simpla manipulare a obiectelor la integrarea acestora în strategii mai largi și complexe de utilizare, în acest mod obiectelor li se oferă funcții simbolice; se remarcă instabilitatea motorie și dificultatea în ceea ce privește adaptarea la condiții și la situații noi.

Bibliografie

1. Chelcea, Septimiu, Psihosociologie, teorii, cercetări, aplicații, Editura Polirom, Iași;

2. Crețu, Tinca, Psihologia vârstelor, Editura Polirom, Iași, 2009;

3. Gheorghe, Virgiliu; Criveanu, Nicoleta; Drăgulinescu, Andrei, Efectele micului ecran asupra minții copilului, Editura Prodromos, București, 2007;

4. Mitrofan, Nicolae, Agresivitatea, Editura Polirom, Iași, 2003;

5. Neveanu Popescu, Paul; Zlate, Mielu; Crețu, Tinca, Psihologie. Manual pentru clasa a X-a., Editura Didactică și pedagogică, București, 1993;

6. Roșca, Alexandru; Chircev, Anatolie, Psihologia copilului preșcolar, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1970;

7. Șchiopu, Ursula; Verza, Emil, Psihologia vârstelor - ciclurile vieții, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995;

8. Tomșa, Gheorghe; Oprescu, Nicolae, Bazele teoretice ale psihopedagogiei preșcolare, Editura V&IIntegral, București, 2007;

9. Velciov, Petronela Psihologia vârstelor, Partea I - vârstele de dezvoltare, Editura Universității din Timișoara, Timișoara, 1994;

10. Zlate, Mielu, Eul și personalitatea, Editura Trei, București, 2004;

Autori străini:

1. Allport, Gordon W., Structura și dezvoltarea personalității, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1991;

2. Bandura, Albert, Aggression: A social learning analysis, Englewood Cliffs, New York, 1977;

3. Baron, Robert A.; Richardson, D., Human Aggression, Plenum, New York, 1994;

4. Brackett, Marquez Martin; Rivers, S.E.; Shiffman, S.; Lerner, N.; Salovey, P., Relating emotional abilities to social functioning: a comparison of self-report and performance measures of emotional intelligence, in Journal of Personality and Social Psychology, nr. 91/2006;

5. Buss, Arnold H., The psychology of aggression, John Wiley & Sons, Inc., New York, 1961;

6. Celikoz, Nadir; Secer, Zarife, Social skills and problem behaviour of children with different cognitive styles who attend preschool education, Procedia Social and Behavioral Sciences, 2009;

7. Debesse, Maurice, Psihologia copilului de la naștere la adolescență, Editura Didactică și Pedagogică București, 1970;

8. Doron, Roland; Parot, Francoise, Dicționar de psihologie, Editura Humanitas, București, 2007;

9. Elias, Maurice J.; Tobias, Steven E.; Friedlander, Brian S., Inteligența emoțională în educația copiilor, Editura Curtea Veche, București, 2002;

10. Eysenck, Michael W., Recent Advances in Social Psychology. An International Perspective, New York, 2004;

11. Goleman, Daniel Inteligența emoțională, Editura Curtea Veche, București, 2008;

12. Lorenz, Konrad, Așa-zisul rău. Despre istoria naturală a agresiunii, Editura Humanitas, București, 2005;

13. Myers, David G.; Psychology, Editura Palgrave Macmillan, New York, 1998;

14. Piaget, Jean Psihologia inteligenței, Editura Științifică, București, 1965;

15. Sillamy, Norbert Dicționar de psihologie, Editura, Univers Enciclopedic Gold, București, 2009.

Pagini de internet:

1. http://www.jaacap.com/, site accesat la data de 10 septembrie 2012;

2. http://www.aacap.org/, site accesat la data de 10 septembrie 2012;

3. http://www.ora-gov.ro/files/revista_presei/5_RP_ORA_110609.pdf, site accesat a data de 10 septembrie 2012

Preview document

Influența desenelor animate asupra comportamentului agresiv al copiilor - Pagina 1
Influența desenelor animate asupra comportamentului agresiv al copiilor - Pagina 2
Influența desenelor animate asupra comportamentului agresiv al copiilor - Pagina 3
Influența desenelor animate asupra comportamentului agresiv al copiilor - Pagina 4
Influența desenelor animate asupra comportamentului agresiv al copiilor - Pagina 5
Influența desenelor animate asupra comportamentului agresiv al copiilor - Pagina 6
Influența desenelor animate asupra comportamentului agresiv al copiilor - Pagina 7
Influența desenelor animate asupra comportamentului agresiv al copiilor - Pagina 8
Influența desenelor animate asupra comportamentului agresiv al copiilor - Pagina 9
Influența desenelor animate asupra comportamentului agresiv al copiilor - Pagina 10
Influența desenelor animate asupra comportamentului agresiv al copiilor - Pagina 11
Influența desenelor animate asupra comportamentului agresiv al copiilor - Pagina 12
Influența desenelor animate asupra comportamentului agresiv al copiilor - Pagina 13
Influența desenelor animate asupra comportamentului agresiv al copiilor - Pagina 14
Influența desenelor animate asupra comportamentului agresiv al copiilor - Pagina 15
Influența desenelor animate asupra comportamentului agresiv al copiilor - Pagina 16
Influența desenelor animate asupra comportamentului agresiv al copiilor - Pagina 17
Influența desenelor animate asupra comportamentului agresiv al copiilor - Pagina 18
Influența desenelor animate asupra comportamentului agresiv al copiilor - Pagina 19
Influența desenelor animate asupra comportamentului agresiv al copiilor - Pagina 20
Influența desenelor animate asupra comportamentului agresiv al copiilor - Pagina 21
Influența desenelor animate asupra comportamentului agresiv al copiilor - Pagina 22
Influența desenelor animate asupra comportamentului agresiv al copiilor - Pagina 23
Influența desenelor animate asupra comportamentului agresiv al copiilor - Pagina 24
Influența desenelor animate asupra comportamentului agresiv al copiilor - Pagina 25
Influența desenelor animate asupra comportamentului agresiv al copiilor - Pagina 26
Influența desenelor animate asupra comportamentului agresiv al copiilor - Pagina 27
Influența desenelor animate asupra comportamentului agresiv al copiilor - Pagina 28
Influența desenelor animate asupra comportamentului agresiv al copiilor - Pagina 29
Influența desenelor animate asupra comportamentului agresiv al copiilor - Pagina 30
Influența desenelor animate asupra comportamentului agresiv al copiilor - Pagina 31
Influența desenelor animate asupra comportamentului agresiv al copiilor - Pagina 32
Influența desenelor animate asupra comportamentului agresiv al copiilor - Pagina 33
Influența desenelor animate asupra comportamentului agresiv al copiilor - Pagina 34
Influența desenelor animate asupra comportamentului agresiv al copiilor - Pagina 35
Influența desenelor animate asupra comportamentului agresiv al copiilor - Pagina 36

Conținut arhivă zip

  • Influenta desenelor animate asupra comportamentului agresiv al copiilor.doc

Alții au mai descărcat și

Evoluția Modificărilor Psihologice la Persoanele Diagnosticate cu Diabet

Introducere În ziua actuală se produc diverse modificări în societatea în care locuim, acestea fiind atît de ordin individual, cît şi social....

Cadrul violenței școlare în România - școala între instanță de educare și mediu favorizant pentru violență

I INTRODUCERE Violenţa în şcoli este un fenomen care frământă toate societăţile şi se produce la toate şcolile de diferite niveluri, spectrul ei...

Reușita școlară și Anxietatea la Adolescenți

Introducere Actualitatea cercetarii. Anxietatea reprezintă o problemă foarte frecvent întîlnită în viaţa de zi cu zi. Aproximativ 25% din...

Agresivitatea - formă de adaptare și contra-reacție la frustrare la copiii instituționalizați de vârstă școlară mică

INTRODUCERE Societatea asigură individului cadrul dezvoltării personalităţii sale, modele de gândire ( mentalităţi ) şi de comportament, relaţii...

Proiect Metodologie

Intr-o forma sau alta, premisele unui proiect trebuie dezvoltate, particularizate, incarcate de semnificatii care se vor deschizatoare de drum...

Relația dintre Strategiile de Abordare a Conflictului și Stabilitate în Cuplu

INTRODUCERE Viaţa de cuplu este întotdeauna un joc al echilibrelor. Chiar dacă există sentimente puternice reciproce, stabilitatea relaţiei se...

Stările depresive în raport cu extraversiune - introversiune la diferite etape de vârstă

INTRODUCERE Actualitatea temei investigate În ultimele decenii s-a constat frecvenţa fenomenului psihopatologic în practica clinică – depresia....

Studiul de Caz - Metodă de Cercetare Calitativă

Aspecte generale privind metodele şi tehnicile de cercetare sociologică Prin metode şi tehnici de cercetare sociologică, înţelegem demersuri...

Te-ar putea interesa și

Socializarea copilului preșcolar

ARGUMENT MOTTO: SĂ NU-I EDUCĂM PE COPIII NOSTRI PENTRU LUMEA DE AZI. ACEASTĂ LUME NU VA MAI EXISTA CÂND EI VOR FI MARI ŞI NIMIC NU NE PERMITE SĂ...

Agresivitatea - formă de adaptare și contra-reacție la frustrare la copiii instituționalizați de vârstă școlară mică

INTRODUCERE Societatea asigură individului cadrul dezvoltării personalităţii sale, modele de gândire ( mentalităţi ) şi de comportament, relaţii...

Tulburări de Conduită la Elevul cu Deficiențe de Intelect

ARGUMENT În societatea actuală, ne întâlnim din ce în ce mai des cu situaţii sau cazuri în care copiii sunt stigmatizaţi, marginalizaţi, lipsiţi...

Televiziunea în viața cotidiană

Interpretarea chestionarului Televizorul si un loc numit acasa Televizorul a ajuns o prezenta constanta în viata noastra. La oras sau la tara îl...

Influența mass-mediei asupra comportamentului agresiv

ARGUMENT Un subiect mult controversat este daca mijloacele de comunicare in masa produc sau sporesc violenta.Majoritatea oamenilor, inclusiv...

Valențele Negative ale Televiziunii

„Influenţa tot mai mare a televiziunii reprezintă cel mai important eveniment din cadrul mediilor de informare din ultimii 30 ani. Dacă vor...

Interpretarea drepturilor omului în presa online

INTRODUCERE În dezbaterea problemelor privind efectele mass-media se impun, de la început, câteva precizări, unele conceptuale, altele legate de...

Impactul Mass Mediei în Comportamentul Publicului

INTRODUCERE Mass media reprezintă o denumire generală a tuturor mijloacelor de informare în masă. Aceste mijloace sunt caracterizate prin...

Ai nevoie de altceva?