Intuiția - Efect al Lucrului Emisferelor Cerebrale

INTRODUCERE

Actualitatea temei cerectate.

Civilizaţia ne-a adus nu doar avantaje ci şi multe dezavantaje. Pe parcursul secolelor noi am pierdut, sau mai bine zis am lăsat fără antrenament multe dintre capacităţile care nu corespundeau cu cerinţele unei sau altei epoci, dar care sînt foarte importante acum. Putem lua ca exemplu posibilitatea de percepţie senzorială, care în prezent serveşte doar la înţelegerea intelectuală a situaţiei.

Dacă vom fi capabili să percepem lumea cu toate senzaţiile, pe care le are omul, cît de bogată va fi viaţa noastră.

Intuiţia este un dar al fiecăruia, această capacitate poate să-şi piardă din acuitate cu trecerea timpului, dar niciodată nu va dispărea. Intuiţia nu este un dar al întîmplător al naturii, care nouă nu ne de este dat să-l cunoaştem, nu este vreo excepţie şi nici privilegiul puţinor fericiţi. Fiecare din noi posedă intuiţie şi se poate folosi de ea la un nivel cu raţiunea. Ca şi alte capacităţi intuiţia trebuie să fie descoperită, dezvoltată, antrenată şi desigur utilizată. Cel ce procedează în felul dat poate să se ’conecteze’ la lumea intuiţiei în aceeaşi modalitate cum se foloseşte de gîndirea raţională. Înarmaţi cu răbdare şi antrenîndu-se fiecare din noi este în stare să ’renască’ capacităţile care pînă acum nu erau utilizate. Odată cu aceasta are loc lărgirea sferei conştiinţei şi se dezvoltă capacitatea de percepţie.

Una din cerinţele importante pentru a dezvolta intuiţia este conştientizarea faptului că metoda logică de percepţie a lucrurilor este doar una din posibilităţile de percepţie a realităţii obiective. Percepţia logică este limitată, fiindcă ea este ’liniară’ şi nu este aptă de a analiza mai multe mesaje în acelaşi timp. Şi deci din mesajul recepţionat vom înţelege doar o parte mică, dacă ne vom conduce doar de judecată. Dar la dispoziţia fiecărui din noi se află un instrument mult mai activ – intuiţia. Aceasta este posibilitatea percepţiei holistice a întregului, în totalitatea dimesiunilor simultan.

O altă prioritate importantă a intuiţiei este şi faptul că ea prin natura sa este liberă de greşeli. Percepţia intuitivă este absolută. Greşeli pot apărea doar la interpretarea informaţiei intuitive.

Problema investigaţiei: posibilitatea de a dezvolta intuiţia prin intermediul unui comportament ghidat, voluntar.

Obiectul cercetării: intuiţia fenomen al psihicului uman.

Scopul cercetării: de a determina care sînt structurile implicate în procesul intuiţiei, şi a dezvolta nivelul intuiţiei prin intermediul unui program psihocorecţional.

Obiectivele cercetării:

- Determinarea emisferei dominante la subiecţii cercetaţi.

- Stabilirea nivelului dezvoltării intuiţiei la subiecţi pe ani, separat.

- Elaborarea programului de training pentru dezvoltarea intuiţiei.

- Stabilirea diferenţelor între subiecţii cu emisfera stîngă dominantă şi emisfera dreaptă dominantă.

- Determinarea efectelor trainingului de dezvoltare a intuiţiei prin rezultate pre şi post-testare.

Ipoteza teoretică: vorbind despre intuiţie ne referim la sentimentul inconştient de a prezice cele ce urmează să se întîmple, fiind întîlnită în natură, şi este adecvată.

Ipotezele de lucru:

- Intuiţia şi capacitatea de a intui (nivelul de dezvoltare a intuiţiei) sînt 2 variabile independente adică, capacitatea de a intui nu se află într-o legătură directă cu intuiţia ca fenomen.

- Subiecţii la anul I care nu au cunoştinţe în domeniu umanitar (psihologic), au mai dezvoltat tipul de gîndire stînga, fiind evidenţiată aici o diferenţă semnificativă.

- Odata cu evoluarea în domeniul psihologic se dezvoltă şi tipul de gîndire dreapta, sub influenţa diferitor factori, care în final duc la dezvoltarea tipului de gîndire mixt.

Baza conceptuală a cercetării: în cercetarea dată am folosit mai multe teorii referitor la intuiţie după cum urmează:

- teoria lui Henri Bergson, referitor la intuiţie ca metodă de cunoaştere absolută;

- teoria organelor viscerale sau aşa numita teorie fiziologică a lui W. Cannon şi L. Schulz;

- teoria parapsihologică, citată de autorii G. Minkowski;

- şi teoria sau modelul funcţional psihologic de explicaţie a intuiţiei.

Metode teoretice: s-au rezumat la analiza literaturii în problema dată, pentru o mai bună înţelegere a fenomenului dat.

Metode empirice: în cadrul acestei cercetări am folosit 4 metode de investigare, 2 din ele pentru determinarea emisferei dominante:

Testul lui I.Pavlov pentru determinarea emisferei dominante şi

Testul pentru determinarea stilului de învăţare şi gîndire în dependenţă de emisfera dominantă, Catedra de psihologie a învăţării, Universitatea de Stat din Georgia (SUA).

Şi două teste pentru determinarea nivelului intuiţiei:

Testul ‚Alege ce am ales eu’ şi

Testul ‚Alb-Negru’.