Motivație și stiluri de învățare

Licență
6.7/10 (4 voturi)
Domeniu: Psihologie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 52 în total
Cuvinte : 20959
Mărime: 295.62KB (arhivat)
Cost: 10 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Mitrut Cosmin
UNIVERSITATEA BUCURESTI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

Cuprins

INTRODUCERE

CAPITOLUL I ACTIVITATEA DE INVĂȚARE ȘI IMPORTANȚA EI ÎN CONTEXT EDUCAȚIONAL p.3

1.1. Conceptul de învățare p.3

1.2. Tipologii ale invățării p.7

1.3. Condiții ale invățării p.9

1.4. Psihofiziologia invățării p.10

1.5. Învățarea școlară – caracterizare și curente teoreticereprezentative p.10

CAPITOLUL II STILURI DE INVĂȚARE p.15

2.1. Definirea conceptului de stil de învățare și necesitatea determinării unui stil individual ca expresie a personalității în formare p.15

2.2. Preferința individuală – sursă a conturarii stilului de invățare p.17

2.3. Aspecte psihofiziologice ale stilului de învățare p.19

2.4. Teorii și modele ale stilurilor de învățare p.20

2.5. Importanța identificării și dezvoltării unui stil propriu de învățare p.25

CAPITOLUL III MOTIVAȚIA ȘCOLARĂ p.27

3.1. Definirea conceptului de motivație și caracterizare generală p.27

3.2. Cadrul teoretic: principalele teorii motivaționale ale invățării p.32

3.3. Motivația în context școlar: relația motivație-învățare p.42

CAPITOLUL IV PROIECTUL INVESTIGATIV AL MOTIVAȚIEI ȘI STILURILOR DE INVĂȚARE. APLICAȚIE LA ELEVI

4.1.Aspecte teoretice. Obiectivele cercetării

4.2. Ipotezele și variabilele cercetării

4.3. Metode şi instrumente de cercetare

4.4. Rezultate și discuții

Extras din document

Capitolul 1 ACTIVITATEA DE INVĂȚARE ȘI IMPORTANȚA EI ÎN CONTEXT EDUCAȚIONAL

1.1. Conceptul de învățare.

Studiul învățării a constituit dintotdeauna un subiect de interes pentru toate domeniile de activitate nu doar pentru școală în special, dată fiind importanța actului învățării pentru evoluția umană în general. Complexitatea și dificultatea studiului problematicii învățării a generat preocuparea continua a cercetătorilor din diferite domenii de activitate, determinată de importanța fenomenului și de dorința de a contribui la operaționalizarea și surprinderea esenței unui concept atât de complex precum cel de invățare.

Înca din cele mai vechi timpuri indiferent că s-au confruntat cu situații placute, cunoscute sau dimpotrivă noi și total imprevizibile, oamenii au fost nevoiți să-și însușească anumite cunostințe, informații pentru a supraviețui, pentru a se adapta și pentru a face față tuturor provocărilor apărute. Astfel, dincolo de existența oricărui concept de invățare, oamenii aveau nevoie să știe pentru a se adapta, motiv pentru care asimilau diferite informații dar fără a numi efectiv această activitate învățare. Asimilarea cunoștințelor era denumită adaptare după finalitatea pe care o avea activitatea de însușire de cunostințe. Din acest punct de vedere o primă perspectivă asupra învățarii este aceea de proces de adaptare la mediu, context în care învățarea nu mai este un proces exclusiv uman ci devine accesibilă și conduitei animale, fapt ce avea sa fie demonstrat prin cercetările în domeniu făcute asupra animalelor. Văzută astfel, învățarea a făcut obiectul abordării mai multor discipline: biologie și biochimie- preocupate de determinarea mecanismelor neurofiziologice ale învățarii, psihologie, pedagogie, sociologie- preocupate de dimensiunea socialăși individuală a învățarii, de condițiile în care se produce învățarea și de optimizarea procesului de învățare. Pionieratul în domeniu revine insă psihologiei prin intermediul celor mai de seamă reprezentanți ai săi: Hermann Ebbinghaus (1885), Edward Thorndike(1989) și J.B.Watson(1919).

Din punct de vedere istoric, cu excepția lucrărilor conduse de I. Pavlov asupra condiționarii, cercetările asupra învățarii au cunoscut o dezvoltare deosebită în laboratoarele americane între anii 1910-1960, în contextul teoretic al behaviorismului, cercetari marcate de:

- multiplicarea tehnicilor de evidențiere a învățării la animalele de laborator: “cutia cu probleme” a lui Thorndike, nenumăratele versiuni ale labirintului, cușca de condiționare operantă pusă la cale de B.F.Skinner;

- descoperirea și definirea formelor de învățare specifie: învățarea discriminativă, sustragerea, evitarea și învățarea latentă;

- formularea legilor specifice: legea efectului a lui Thorndike sau controlul comportamentului prin consecințele sale a lui Skinner;

- elaborarea teoriilor asupra învățarii care se leagă de numele lui C.Hull, E.C.Tollman, B.F.Skinner

În 1979, Saljo, pornind de la răspunsurile elevilor cu privire la ceea ce înţeleg ei că reprezintă învăţarea, defineşte 5 niveluri de înţelegere de către elevi a termenului de învăţare:

- creştere cantitativă de cunoaştere;

- memorizare;

- achiziţie de fapte, deprinderi etc.;

- atribuire de sensuri sau extragere de înţelesuri;

- interpretare şi înţelegere diferită a realităţii, transformarea imaginii proprii despre lume (Saljo, 1979).

Amplul interes manifestat pentru problematica învățarii a determinat o multitudinea de concepții care au stat la baza diferitelor definiții date conceptului de învățare. Astfel, activitatea de învățare poate însemna: a crea obisnuințe (W.James), a se comporta (B.F.Skinner), a acționa (P.L.Galperin, A.N.Leontiev), a se adapta ( E.Durkheim), a anticipa și a interioriza (P.L.Galperin), a reuși și a înțelege (J.Piaget), a conștientiza (J.Bruner), a interacționa cu ceilalți, cu mediul înconjurator și cu profesorul (L.Allal), a-ți însuși procese mentale superioare (B.S.Bloom), a-ți însuși procese cognitive, scheme sau structuri cognitive(J.Bruner, J.Piaget), a-ți însuș un i concept(L.SVigotski), a-ți însușii forme (W.Kohler), a-ți însuși/forma reprezentări (G.Bachelard).

Noțiunea de învățare a fost abordată atât în sens larg, aplicabilă fiind oricărui domeniu de activitate dar și în sens restrâns, specifică doar mediului școlar indiferent de nivelul de desfășurare al activității de învățare.

În sens larg, învățarea reprezintă procesul dobandirii experientei individuale de comportare”, elementul esențial fiind dat de asimilarea experienței socio-culturale a umanității, contribuind la dezvotarea capacității omului de a crea, de a se evalua și de a se autoforma(A.N.Leontiev, psiholog rus). Astfel, învățarea a fost vazută ca un proces de modificare comportamentală determinat de asimilarea experienței individuale. În concepția lui A.Clausse învățarea poate fi vazută ca o “modificare în comportament, realizată prin soluționarea unei probleme care pune individul în relația cu mediul”(Clausse, 1967), iar R..Gagné definește învățarea ca fiind”acea modificare a dispoziției sau a capacității umane care poate fi mentinută și care nu poate fi atribuită procesului de creștere”(Gagné,1975,p.11).

Teoreticienii care împărtășesc concepția mentionată anterior, precizează faptul că totuși învățarea nu este rezultatului oricărei modificări comportamentale, sau altfel spus nu orice modificare comportamentală valorează învățare. Valorează învățare doar acele modificari de comportament produse în urma asimilării experienței individuale și care nu pot fi explicate prin cauze de natură biologică precum maturizarea organismului, oboseala sau consumul de substanțe psihotrope (Sălăvastru, 2004). În sens larg, învățarea evidențiază nevoia și inițiativa umană în a acumula cunoștințe pentru a putea trăi într-o lume a cărei dinamică cunoaște o continuș schimbare.

Preview document

Motivație și stiluri de învățare - Pagina 1
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 2
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 3
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 4
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 5
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 6
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 7
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 8
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 9
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 10
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 11
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 12
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 13
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 14
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 15
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 16
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 17
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 18
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 19
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 20
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 21
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 22
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 23
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 24
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 25
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 26
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 27
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 28
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 29
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 30
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 31
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 32
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 33
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 34
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 35
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 36
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 37
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 38
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 39
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 40
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 41
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 42
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 43
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 44
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 45
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 46
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 47
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 48
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 49
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 50
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 51
Motivație și stiluri de învățare - Pagina 52

Conținut arhivă zip

  • Motivatie si Stiluri de Invatare.docx

Alții au mai descărcat și

Influențe Motivaționale ale Factorilor Subiectivi ai Evaluării

Introducere Motivaţia poate susţine învaţarea în cel puţin patru moduri: influenţează măsura în care este probabil ca un individ să se angajeze...

Aptitudini cognitive statice și dinamice - inteligență vs educabilitatea în predicția succesului academic

INTRODUCERE Personalitatea este unitatea bio- psiho- socială constituită în procesul adaptării individului la mediu şi care determină un mod...

Rolul personalității în performanțele academice final

INTRODUCERE O performanță slabă academică este unul dintre motivele din care tinerii renunță la școlarizare(Bean and Metzner 1985; Bennett 2003;...

Comportament deviant la adolescenți - cauze

INTRODUCERE În complexitatea situaţiilor de viaţă în care este permanent implicat subiectul uman, acesta se manifestă nu doar ca o simplă...

Motivația Învățării la Școlarul Mic

Introducere Motivaţia reprezintă un proces psihic important pentru că ea impulsionează, declanşează acţiunea, iar acţiunea prin intermediul...

Factori de învățare

INTRODUCERE Orice copil face parte dintr-un sistem unitar consolidat fiind determinat de comuniunea precum şcoala, familia, religia etc....

Factori în performanță - motivația

“Motivaţia este arta de a face oamenii să facă ceea ce vrei tu, pentru că ei doresc să o facă.” (Dwinght Eisenhower) Argument Am ales această...

Motivația Invățării Școlare

Introducere Epoca in care traim este dominate de puternica expansiune a stiintei si tehnicii in toate sectoarele de activitate si de accelerarea...

Te-ar putea interesa și

Managementul Învățării

INTRODUCERE Tema din prezenta lucrare de diploma este self-managementul învatarii, este o tema foarte interesanta în alegerea careia am avut mai...

Sistemul calității în organizația școlară - calitatea evaluării demersurilor și rezultatelor educaționale

INTRODUCERE In literatura de specialitate se gaseste tot mai des intrebarea : “De ce este nevoie totusi de introducerea unui sistem national al...

Strategii de dezvoltare a turismului privind stațiunea Vatra Dornei

INTRODUCERE Tema din prezenta lucrare de diplomă este self-managementul învăţării, este o temă foarte interesantă în alegerea căreia am avut mai...

Profesorul Ideal - O Abordare Interdisciplinară

ARGUMENT Modul de transmitere a informaţiei şi, în mod deosebit, formatorii, care asigură circulaţia ei, constituie pilonii esenţiali ai...

Învățarea școlară

INTRODUCЕRЕ Аctuаlitаtеа tеmеi. Copilul еstе încеputul tuturor sеnsurilor umаnе, аcеаstă ființă plăpândă, nеcеsită o trаtаrе dеlicаtă și un...

Formarea-dezvoltarea competenței de învățare autodirijată la elevii claselor I-IV

INTRODUCERE Tema din prezenta lucrare de diplomă este Formarea/dezvoltarea competenţei de învaţare autodirijată la elevii claselor I-IV, este o...

Pedagogia managementului învățământului

Interdisciplinalitatea pedagogica reprezinta ansamblul relatiilor si interactiunilor dintre diferitele continuturi si mesaje angajate la nivelul...

Evaluarea centrată pe elev în predarea psihologiei

1.Abordari teoretice 1.1 Definire Conceptul de evaluare în pedagogie este definit in “Dictionnaire de pedagogie”, Larousse (1996,p. 124) drept...

Ai nevoie de altceva?