Politici Educaționale

Licență
9/10 (1 vot)
Domeniu: Psihologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 87 în total
Cuvinte : 20650
Mărime: 103.73KB (arhivat)
Cost: 13 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Balta Andrei
Este un proiect pentru lucrarea de licenta "Politici Educationale". Prezentat in cadrul facultatii de Psihologie si Stiinte ale Educatiei.

Cuprins

 Cuvânt înainte

 Capitolul I

Definirea terminologiei specifice temei

1. incursiune în evoluţia termenului de “comunitate”

• definire

• “comunitatea” – iluzie sau realitate sociologică?

• studiile despre “comunitate” în raport cu şcoala

• “comunitatea” ca nivel de analiză şi ca teren de întâlnire a diferitelor discipline

2. prezentarea termenului de “politici educaţionale” şi modul în care se situează acestea la nivel local

 Capitolul II

Istoria experienţelor politicilor educaţionale şi impactul asupra comunităţii:

1. scurtă istorie comparată asupra “politicilor educaţionale” în lume

2. avantaje şi dezavantaje ale politicilor educaţionale comunitare

 Capitolul III

Politica educaţională a Ministerului Educaţiei din România – repere desprinse din “Cartea reformei învăţământului românesc”

 Capitolul IV

Cercetare - prelucrarea datelor

Concluzii şi implicaţii

Bibliografie selectivă

Extras din document

Cuvânt înainte

Asistăm actualmente la o multitudine de iniţiative în domeniul educativ fapt pentru care nu este uşor să concluzionăm asupra sensurilor acestei evoluţii. Am putea gândi că este vorba de o extensie a luării sub responsabilitate a educaţiei de către stat vis-à-vis de acţiunile educative locale mai variate şi mai ambiţioase ca în trecut, dar care rămân strict dependente de orientările politice şi de cadrele reglementare definite la scară naţională. Este posibil să ne găsim în faţa unei transformări considerabile a rolului celor desemnaţi local în raport cu emergenţa veritabilelor politici, adică a ansamblurilor coerente de acţiuni în domeniul educativ elaborate de o manieră concentrată şi relativ autonomă prin diferite echipe municipale.

Lansăm aici ipoteza că în numeroase oraşe se acţionează încă de o manieră pe care o putem numi de acompaniere a acţiunilor statului observând din ce în ce mai mult procese care corespund avantajului studiului văzut ca “mobilizări localizate” implicând o conjuncţie mai puţin parţială între un proiect politic elaborat la nivelul comunităţii şi proiecte ale indivizilor sau a unor grupuri locale.

Studiile despre implicarea comunităţii în dezvoltarea şcolii au ocupat de mult timp un loc subordonat sociologiei în general. Importanţa acordată construcţiilor teoretice dominantă filozofic, influenţa structuralismului şi marxismului, ignorarea tradiţiilor “studiilor comunitare” sunt factori care pot fi invocaţi pentru explicarea acestui fenomen.

În fapt, comunităţile locale şi puterea politică ce li se asociază au jucat încă de mult un rol decisiv în dezvoltarea şcolarizării. Este motivul pentru care lucrarea de faţă îşi propune să abordeze problema politicilor educaţionale structurate la nivel de şcoală şi comunitatea în care aceasta se integrează.

Studiind educaţia comunitară, nu putem continua să lăsăm deoparte raporturile dintre individ şi celulele primare cărora el le aparţine, nici între aceste celule şi stat sau factorii de putere: educaţia în calitate de transmitere, inculcare şi socializare, se situează în centrul vieţii colective, de comunitate ca “fenomen social total”. Se pune astfel problema dreptului familiilor, al statului şi al altor instanţe de a interveni în dezvoltarea copiilor. Trebuie deci să ţinem cont de faptul că educaţia copiilor, a tinerilor şi, în general, a cetăţenilor reprezintă nu numai responsabilitatea instituţiilor tradiţionale (stat, familie, şcoală), ci şi a administraţiei locale (commune), a asociaţiilor, a organismelor culturale, a întreprinderilor cu caracter educativ şi a tuturor categoriilor sociale. Trebuie, aşadar, să încurajăm formarea unor agenţi ai educaţiei non-şcolari şi întărirea ţesăturii asociative.

Oraşul, şi în general comunitatea vor fi educative atunci când vor recunoaşte, vor exersa şi vor dezvolta, în afara funcţiilor tradiţionale (economice, sociale, politice şi de prestări de servicii), o funcţie educativă, în sensul că îşi va asuma o intenţionalitate şi o responsabilitate vis-à-vis de formarea, promovarea şi dezvoltarea tuturor locuitorilor săi , începând cu copiii şi cu tinerii.

Pe măsură ce aceste apropieri parvin unei anumite maturităţi, se constituie noi obiecte ştiinţifice. Observarea vieţii clasei este puternic remodelată, nivelul instituţiei şcolare, iese la suprafaţă cu o vigoare incontestabilă, studiul raporturilor dintre şcoală şi comunitate ia contururi din ce în ce mai precise. Toate acestea constituie o înlănţuire teoretică, metodologică şi politică pe care am dori să o prezentăm în lucrarea de faţă.

CAPITOLUL I

Definirea terminologiei specifice temei

În acest capitol vom încerca o analiză a termenului de “comunitate” precum şi a celui de “politici educaţionale” în vederea unei mai bune înţelegeri a demersului ştiinţific pe care vom încerca să-l dezvoltăm pe parcursul lucrării.

1. Incursiune în evoluţia termenului de “comunitate”

În accepţiunea sa largă, termenul de “comunitate” indică, pe de o parte faptul de a fi comun mai multor lucruri sau fiinţe, pe de altă parte totalitatea celor care trăiesc în acelaşi loc şi au aceleaşi obiceiuri, norme de viaţă, colectivitate. Din punct de vedere biologic, comunitatea desemnează totalitatea organismelor vegetale care ocupă o zonă geografică oarecare, având relaţii reciproce. De asemenea, comunitatea poate fi definită şi ca un grup social având caracteristici, interese comune constituindu-se ca un ansamblu de locuitori din acelaşi loc sau din acelaşi stat.

Preview document

Politici Educaționale - Pagina 1
Politici Educaționale - Pagina 2
Politici Educaționale - Pagina 3
Politici Educaționale - Pagina 4
Politici Educaționale - Pagina 5
Politici Educaționale - Pagina 6
Politici Educaționale - Pagina 7
Politici Educaționale - Pagina 8
Politici Educaționale - Pagina 9
Politici Educaționale - Pagina 10
Politici Educaționale - Pagina 11
Politici Educaționale - Pagina 12
Politici Educaționale - Pagina 13
Politici Educaționale - Pagina 14
Politici Educaționale - Pagina 15
Politici Educaționale - Pagina 16
Politici Educaționale - Pagina 17
Politici Educaționale - Pagina 18
Politici Educaționale - Pagina 19
Politici Educaționale - Pagina 20
Politici Educaționale - Pagina 21
Politici Educaționale - Pagina 22
Politici Educaționale - Pagina 23
Politici Educaționale - Pagina 24
Politici Educaționale - Pagina 25
Politici Educaționale - Pagina 26
Politici Educaționale - Pagina 27
Politici Educaționale - Pagina 28
Politici Educaționale - Pagina 29
Politici Educaționale - Pagina 30
Politici Educaționale - Pagina 31
Politici Educaționale - Pagina 32
Politici Educaționale - Pagina 33
Politici Educaționale - Pagina 34
Politici Educaționale - Pagina 35
Politici Educaționale - Pagina 36
Politici Educaționale - Pagina 37
Politici Educaționale - Pagina 38
Politici Educaționale - Pagina 39
Politici Educaționale - Pagina 40
Politici Educaționale - Pagina 41
Politici Educaționale - Pagina 42
Politici Educaționale - Pagina 43
Politici Educaționale - Pagina 44
Politici Educaționale - Pagina 45
Politici Educaționale - Pagina 46
Politici Educaționale - Pagina 47
Politici Educaționale - Pagina 48
Politici Educaționale - Pagina 49
Politici Educaționale - Pagina 50
Politici Educaționale - Pagina 51
Politici Educaționale - Pagina 52
Politici Educaționale - Pagina 53
Politici Educaționale - Pagina 54
Politici Educaționale - Pagina 55
Politici Educaționale - Pagina 56
Politici Educaționale - Pagina 57
Politici Educaționale - Pagina 58
Politici Educaționale - Pagina 59
Politici Educaționale - Pagina 60
Politici Educaționale - Pagina 61
Politici Educaționale - Pagina 62
Politici Educaționale - Pagina 63
Politici Educaționale - Pagina 64
Politici Educaționale - Pagina 65
Politici Educaționale - Pagina 66
Politici Educaționale - Pagina 67
Politici Educaționale - Pagina 68
Politici Educaționale - Pagina 69
Politici Educaționale - Pagina 70
Politici Educaționale - Pagina 71
Politici Educaționale - Pagina 72
Politici Educaționale - Pagina 73
Politici Educaționale - Pagina 74
Politici Educaționale - Pagina 75
Politici Educaționale - Pagina 76
Politici Educaționale - Pagina 77
Politici Educaționale - Pagina 78
Politici Educaționale - Pagina 79
Politici Educaționale - Pagina 80
Politici Educaționale - Pagina 81
Politici Educaționale - Pagina 82
Politici Educaționale - Pagina 83
Politici Educaționale - Pagina 84
Politici Educaționale - Pagina 85
Politici Educaționale - Pagina 86
Politici Educaționale - Pagina 87

Conținut arhivă zip

  • Politici Educationale.doc

Alții au mai descărcat și

Aptitudini cognitive statice și dinamice - inteligență vs educabilitatea în predicția succesului academic

INTRODUCERE Personalitatea este unitatea bio- psiho- socială constituită în procesul adaptării individului la mediu şi care determină un mod...

Colaborarea dintre Părinți și Educatori în Corectarea Tulburarilor de Limbaj la Copil

ARGUMENT Motto: „Faptul că aveţi un copil nu vă face părinte, precum faptul că aveţi un pian, nu vă face pianist.” Mihail Levine Pentru a fi un...

Neglijarea Copilului - Considerații Generale

ARGUMENT Dacă eşecurile din sectoarele economice sau politice pot fi stopate sau diminuate prin mijloace legislative sau economice, eşecurile în...

Influența Tipului de Personalitate asupra Reacțiilor Stresante

ABSTRACT Stress has been called the twentieth century disease. " Whether we realize it or not, for most of us became a habit which apparently can...

Reușita școlară și Anxietatea la Adolescenți

Introducere Actualitatea cercetarii. Anxietatea reprezintă o problemă foarte frecvent întîlnită în viaţa de zi cu zi. Aproximativ 25% din...

Mediul Familial

CAP I.:MEDIUL FAMILIAL 1.1.FAMILIA-definire „Familia reprezinta, in orice societate o forma de comunitate umana alcatuita din cel putin doi...

Atitudinea Cadrelor Didactice și a Părinților

INTRODUCERE Atitudinea societatii constituie nucleul în care termenul de handicap ia nastere. Privind din aceasta perspectiva, la acest nivel, se...

Relația dintre Adolescenți și Părinți Privind Percepția și Dezvoltarea Personalității

ARGUMENT Adolescenţa este perioada unor spectaculoase evoluţii şi transformări psihosomatice şi psihosociale.Este vorba de acele transformări care...

Te-ar putea interesa și

Abandonul școlar - cauze și modalități de prevenire

Capitolul I: Abandonul scolar, cauze şi efecte 1.1. Delimitări conceptuale : inadaptare, eşec, insucces şi abandon şcolar În literatura de...

Strategii privind Politicile Educaționale

ARGUMENT Lucrarea de faţă intitulată STRATEGII PRIVIND POLITICILE EDUCAŢIONALE care este prezentată în sinteză, reliefează aspecte legate de...

Politica educațională a Uniunii Europene

Partea I – Politica educationala a UE 1. Concepte de baza privind politica educationala a) Primi pasi in cooperarea europeana in domeniul...

Istoricul Uniunii Europene - Institutii, Procesul Decizional - Politicile Uniunii Europene

„Uniunea Europeana este prima guvernanta institutionala post-moderna” Jeremy Rifkin „Echilibrul intre state si Uniune, in Europa nu poate fi...

Politici educaționale TIC - economie europeană

Preliminarii: Parlamentul European ca experienta directa Acest referat este facut in urma simularii procesului decizional din cadrul Parlamentului...

Indicatorii de Performanță în Politica Educațională din România

Motivaţia alegerii temei Am ales această temă deoarece consider că indicatorii de performanţă sunt foarte importanţi în definirea, implementarea...

Rolul Cheltuielilor Publice

Cap.1.Caracterizarea generala a cheltuielilor publice pentru educatie 1.1.Delimitarea Cheltuielilor publice pentru educatie din ansamblul...

Rolul politicilor sociale în fundamentarea, elaborarea și implementarea politicilor educaționale

Introducere Odată cu Revoluția din 1989 și noile schimbări apărute la nivel politic și structural, sistemul educațional din România a fost supus...

Ai nevoie de altceva?