Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață

Licență
5.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Psihologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 85 în total
Cuvinte : 21690
Mărime: 111.80KB (arhivat)
Cost: 14 puncte
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei Specialitatea: Psihologie

Cuprins

Rezumat

Capitolul I Introducere 1

Capitolul II Cadrul teoretic 4

2.1. Conceptul de stil de viaţă 4

2.1.1. Definirea conceptului de stil de viaţă sănătos 4

2.1.2. Influenţe sociale şi de mediu asupra stării de sănătate 5

2.1.3. Stil de viaţă sanogen vs. Stil de viaţă patogen 7

2.2. Conceptul de stres 8

2.2.1. Ce este stresul? 9

2.2.2. Componentele stresului 12

2.2.2.1. Factorii de stres 12

2.2.2.2. Tipuri de stres 13

2.2.2.3. Mecanismele de coping cu stresul 13

2.2.2.4. Reacţii la stres 14

2.2.3. Stresul şi organismul uman 15

2.2.4. Teorii ale stresului 16

2.3. Stresul şi componentele stilului de viaţă 18

2.3.1. Stresul şi consumul de alcool 19

2.3.1.1. Efectele moderatoare ale expectanţelor pozitive faţă de efectele consumului de alcool 21

2.3.1.2. Efectele de moderare ale expectanţelor negative privind consumul de alcool 22

2.3.1.3. Efectele moderatoare ale identităţii de gen 24

2.3.1.4. Efectele moderatoare ale stilului de coping 24

2.3.2. Stresul şi fumatul 24

2.3.2.1. Efectele fumatului asupra sanătăţii 25

2.3.2.2. Intreruperea fumatului şi stresul 25

2.3.3. Stresul şi comportamentul alimentar 26

2.3.3.1 Selecţia alimentară (food choice) 26

2.3.4. Stresul şi practicarea exerciţiilor fizice 27

2.3.4.1. Relaţia stres, boală şi exerciţiu fizic 27

2.3.4.2. Motivaţia pentru practicarea exerciţiilor fizice 27

Capitolul III Obiectivele şi ipotezele cercetării 29

Capitolul IV Metodologia cercetării 31

Capitolul V Prezentarea rezultatelor 35

Capitolul VI Interpretarea rezultatelor. Concluzii 36

Bibliografie 44

Anexe

Extras din document

REZUMAT

Acum este un fapt afirmat că stresul poate aduce răspunsuri cu privire la anumite comportamentale / reacţii care reprezintă efectele imediate sau consecinţele pe termen scurt: consumul excesiv de alcool, comportament alimentar nesǎnǎtos, fumatul excesiv, lipsa de exerciţiu fizic, consum de droguri, relaţii sexuale neprotejate, conducere fără centura de siguranţă, etc. O posibilă explicaţie pentru conexiunea puternicǎ dintre aceste variabile poate fi nivelul scăzut de conştientizare a necesităţii de a promova sănătatea personală şi adoptarea unor modele deja existente a stilului de viaţă.

Am elaborat principalul obiectiv general al studiului de faţă cu ajutorul unui sondaj European de Sănătate elaborat de Andrew Steptoe în 1992 în cadrul programului European de cercetare a comportamentelor sănătoase, am încercat să efectuez o anchetă privind investigarea modului în care, anumite răspunsuri la stres, cum ar fi: fumatul, comportamentul alimentar nesănătos, lipsa exerciţiului fizic şi percepţia existenţei unui nivel ridicat de stres sunt fenomene care coexistă într-un grup.

Pe baza obiectivului general, am făcut următoarele predicţii care se constituie în ipotezele studiului: o percepţie ridicată, subiectivă şi globală a stresului va fi asociată cu o creştere a consumului de alcool; o percepţie ridicată, subiectivă şi globală a stresului va fi asociată cu o creştere a consumului de nicotină; o percepţie ridicată, subiectivă şi globală a stresului va fi asociată cu o creştere a comportamentelor alimentare nesănătoase; o percepţie ridicată, subiectivă şi globală a stresului va fi asociată cu lipsa sau scăderea practicării de exerciţii fizice.

Nu există o corelaţie semnificativă între gradul de stres perceput şi fumat cu excepţia grupului de persoane divorţate şi a grupului de cadre didactice obţinȃnd corelaţii relativ mici, dar pozitive şi semnificative între cele două variabile. Corelaţii negative, nesemnificative au fost obţinute în grupul persoanelor care au încheiat doar ciclul primar (r = - 15); în grupul inginerilor (r = - 02); în grupul cadrelor armate (r = - 13); în grupul persoanelor căsătorite (r = - 02); în grupul studenţilor (r = - 04) şi în grupul managerilor (r = - 17). Aceste rezultate indică faptul că participanţii din aceste ultime categorii fumează mult pentru a reduce nivelul de stres. Cu toate acestea, corelaţiile obţinute sunt prea mici pentru a putea face predicţii asupra relaţiei dintre stres şi fumat în întreaga populaţie.

Relația dintre stres şi consumul de alcool sunt negativ corelate. Corelaţii mici, negative dar semnificative au fost identificate la următoarele grupuri: şomeri (r = 07; p<0.05); persoane necăsătorite (r = - 12; p<0.01); muncitori (r = - 21; p<0.01); persoane între 20 şi 30 de ani (r = - 09; p <0.05); persoane între 50 şi 60 de ani (r = - 16; p<0.01); persoane cu ciclul gimnazial încheiat (r = - 25; p<0.01) şi la grupul persoanelor care au doar studii liceale încheiate (r = - 16; p<0.01). O corelaţie negativă şi semnificativă a fost obţinută între cele două variabile în grupul persoanelor care au studii de şcoală primară (r = - 51, p<0.05). Aceste rezultate indică faptul că aceste categorii menţionate anterior sunt expuse consumului mai frecvent de alcool datorită statutului social şi economic scăzut. Corelaţiile de valoare mică demonstrează că nivele scǎzute/medii de stres sunt asociate cu un consum ridicat de alcool, din moment ce expectanţele pozitive privind efectele consumului de alcool duc la probleme mai mari

Am obţinut o corelaţie mică, nesemnificativă între variabila stres şi variabila comportament alimentar. Corelaţiile mici şi pozitive indică o asociere între un nivel mediu perceput de stres şi un nivel mediu de comportamente alimentare sănătoase. De exemplu, persoanele peste 50 de ani şi cele din grupul muncitorilor experenţiază un nivel ridicat de stres datorită sarcinilor profesionale solicitante şi prin urmare se simt mai puţin motivaţi de a consuma alimente sănătoase. Corelaţiile negative obţinute indică o asociere între un nivel ridicat de stres perceput şi un nivel ridicat al comportamentelor alimentare nesănătoase. Datorită unor factori cum ar fi: lipsa de timp, de motivaţie, de resurse financiare etc., unii indivizi consumă multe alimente grase şi dulci în condiţii de stres. Prin urmare, factorul de mediere între cele două variabile, stres şi comportament alimentar îl reprezintă aici alegerile alimentare.

Relaţia dintre stres şi variabila exerciţiu fizic, rezultatele indică faptul că, în general, persoanele angajate practică exerciţiu fizic în mod regulat, fiind conştienţi de faptul că acest tip de comportament aduce atât beneficii pe termen scurt cât şi pe termen lung. În vreme ce persoanele cu vârsta peste 50 de ani sunt mai conştiente de efectele pozitive ale practicării sportului/exerciţiului fizic, lucru demonstrat de corelaţia semnificativă obţinută (r = 50, p<0.05), alte grupe investigate, cum ar fi: persoanele cu studii liceale şi universitare (r = - 11; p<0.05; respectiv r = - 12; p<0.05), grupul de persoane de sex masculin (r = - 14; p<0.01), persoanele cu vârste între 20 – 30 ani, 30 – 40 de ani, respectiv 40 -50 de ani (r = - 09, p<0.01); persoanele divorţate (r = - 19, p<0.01) şi persoanele şomere (r = - 12, p<0.01) – sunt fie conştiente de consecinţele benefice ale exerciţiului fizic ori pur şi simplu nu sunt interesate de promovarea propriei stări de sănătate.

În general, rezultatele obţinute demonstrează încă o dată impactul puternic pe care stresul - ca şi factor de mediere – îl are asupra stilului nostru de viaţă. Reducerea conştientă şi constantă a nivelului de stres prin evitarea fumatului (activ sau pasiv), a consumului de alcool, a alimentaţiei nesănătoase şi a sedentarismului şi prin adoptarea mecanismelor de coping confruntative am putea să îmbunătăţim calitatea vieţii.

Preview document

Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 1
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 2
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 3
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 4
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 5
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 6
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 7
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 8
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 9
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 10
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 11
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 12
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 13
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 14
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 15
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 16
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 17
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 18
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 19
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 20
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 21
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 22
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 23
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 24
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 25
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 26
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 27
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 28
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 29
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 30
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 31
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 32
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 33
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 34
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 35
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 36
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 37
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 38
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 39
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 40
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 41
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 42
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 43
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 44
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 45
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 46
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 47
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 48
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 49
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 50
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 51
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 52
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 53
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 54
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 55
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 56
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 57
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 58
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 59
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 60
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 61
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 62
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 63
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 64
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 65
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 66
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 67
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 68
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 69
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 70
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 71
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 72
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 73
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 74
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 75
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 76
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 77
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 78
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 79
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 80
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 81
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 82
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 83
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 84
Relația dintre Stres și Componentele Stilului de Viață - Pagina 85

Conținut arhivă zip

  • Relatia dintre Stres si Componentele Stilului de Viata.doc

Alții au mai descărcat și

Aptitudini cognitive statice și dinamice - inteligență vs educabilitatea în predicția succesului academic

INTRODUCERE Personalitatea este unitatea bio- psiho- socială constituită în procesul adaptării individului la mediu şi care determină un mod...

Stresul la Personalul din Jandarmerie

Argument Meseria de jandarm este una dintre cele mai solicitante care există în comunitatea umană. A fi jandarm nu înseamnă doar ”a veghea” sau ”a...

Fenomenul Depresiei în Cotidian

INTRODUCERE Interactionam zilnic si ne confruntam cu diferite stari afective, printre care se prezintă și un fenomen cotidian precum este...

Eficiența metodelor clasice în publicitate comparativ cu metodele contemporane - influența tipului de personalitate asupra eficienței reclamelor

Introducere "Toate ideile au fost descoperite înainte, problema e să ne gândim la ele din nou." (Goethe) Psihologia ca ştiinţă şi Publicitatea...

Percepții ale Stresului Ocupațional în Activitatea Didactică și Modalitățile de Coping

I. ARGUMENT Stresul ocupaţional reprezintă o problemă importantă în domeniul psihologiei muncii şi organizaţională, şi una dintre multiplele...

Stima de sine, avortul, depresia

INTRODUCERE Decizia de a face o întrerupere de sarcină implică o serie de aspecte care țin de moralitate, de punerea sub semnul întrebării a...

Mediul Familial

CAP I.:MEDIUL FAMILIAL 1.1.FAMILIA-definire „Familia reprezinta, in orice societate o forma de comunitate umana alcatuita din cel putin doi...

Consecințele epidemiei Covid-19 asupra comportamentului de achiziționare a produselor igienice în cadrul populației române

Rezumat Cercetarea de față a avut ca scop determinarea consecințelor epidemiei COVID-19 asupra comportamentului de achiziționare a produselor...

Te-ar putea interesa și

Factorii psihologici implicați în sănătate și boală

Semnificatia psihologiei sanatatii Psihologia sanatatii este o ramura relativ noua a psihologiei, aflandu-se la hotarul a 2 disciplini: medicina...

Campanie de Creare și Promovare a Unui Nou Produs Software Antivirus

1. ScopeSys Technologies – prezentare generala ScopeSys Technologies este o firma dedicata mentinerii integritatii si securitatii sistemelor de...

Stresul într-o Organizație Ierarhizată de Tip Militar

Schimbările la nivelul societăţii determină, inevitabil, schimbări la nivelul tuturor structurilor. Preocupările trebuie să conducă nu numai la...

Stresul

. STRESUL ÎN ORGANIZATIA MILITARA Literatura de specialitate în domeniul militar este redusă în privinţa datelor referitoare la stresul...

Stresul și Cariera Profesională

Mihai Golu în Dictionar de Psihologie Sociala, Ed. Enciclopedica, Bucuresti, 1981, defineste stresul psihic ca: ... o stare de tensiune, încordare...

Familia și Societatea

A.Caracteristicile fenomenului educativ Etimologic, notiunea de educatie provine din latinescul educatio care înseamna crestere, hranire,...

Psihologia Dezvoltarii

DEZVOLTAREA IN PERIOADA PRENATALA Scurt istoric: In anii 1600/1700 existau 2 teorii contradictorii in legatura cu conceperea copilului. Pe de o...

Psihologie Sinteze Anul II

Psihologia personalităţii, ca disciplină ştiinţifică fundamentală în cadrul psihologiei, îşi propune să furnizeze studenţilor cunoştinţele de bază...

Ai nevoie de altceva?