Relația dintre stările de dispoziție emoțională și agresivitate în contextul dizabilităților intelectuale ușoare

INTRODUCERE

Violența școlară, în zilele noastre, nu este deloc un lucru izolat și restrâns, cunoscând o răspândire alarmantă, fiind regăsită la nivel național dar și la nivel internațional. Școala reprezintă o instituție educațională iar pătrunderea violenței în cadrul acesteia ar trebui să constituie o problemă a întregii societăți. În cadrul instituțiilor de învățământ atât pentru cadrele didactice cât și pentru elevi, procesul educațional ar trebui să reprezinte scopul principal ci nu prevenția și intervenția violenței școlare.

În prezenta lucrare se doreșe să se evidențieze, în primul rând, formele predominante ale violenței școlare și rolurile asumate în cazul unei agresiuni (victimă, agresor, susținător, apărător sau outsider). În aceeași ordine de idei se evidențiază și se pune accentul pe formele violenței tradiționale (violența verbală: injurii, amenințări și violența fizică: lovituri, bătăi) în raport cu stările de dispoziție emoțională cât și relația dintre violența tradițională și violența cibernetică.

În studiul actual am dorit să atrag atenția asupra violenței juvenile, fenomen deosebit de grav pentru întreaga societate atât din țara noastră, cât și din alte țări ale lumii. Cu scopul unei mai bune înțelegeri a acestui fenomen, este necesar să răspundem la anumite întrebări precum: care sunt tipurile de comportament antisocial, care sunt factorii care influențează dezvoltarea comportamentului antisocial violent sau motivele pentru care tinerii recurg la un asemenea comportament. Toate aceste lucruri sunt necesare pentru a fi cunoscute și înțelese cu scopul unei mai bune implementări a unor programe de prevenție și intervenție a violenței școlare.

I. VIOLENȚA ȘCOLARĂ - DELIMITĂRI CONCEPTUALE

Când spunem violență facem referire atât la utilizarea puterii sau agresiunii fizice si/sau psihice cât si la amentințarea altor persoane, grupuri sau a comunității cu utilizarea violenței. În consecință, utilizarea violenței duce la diverse grade de lezare a celuilalt precum moartea, trauma psihologică sau dezintegrarea dintr-un grup social.

Violența școlară constă, de cele mai multe ori, în agresiune verbală, intimidare, bătaie, excludere intenționată sau hărțuire/abuz sexual, însă, rar se poate vorbi despre fatalitate în cazul acesteia iar în același timp acesta poate să conducă la perturbarea traseului dezvoltării unui copil sau unui adolescent.

1.1. TULBURAREA DE PERSONALITATE ANTISOCIALĂ

Elementul esențial al tulburării de personalitate îl constituie un pattern pervasiv de desconsiderare și violare a drepturilor altora, care începe în copilărie sau adolescență și se continuă în perioada adultă ( DSM - IV ). Tulburarea de conduită necesită un pattern persistent și repetitiv unde regulile și normele sociale și drepturile altor persoane sunt violate. Comportamentele tulburării de conduită se regăsesc în:

- agresarea oamenilor și animalelor

- distrugerea proprietății

- impostura și furtul

- violarea gravă a regulilor

În ceea ce privește diagnosticarea unei persoane cu tulburarea de personalitate antisocială, acesta trebuie să îndeplinească anumite criterii și în primul rănd să aibe 18 ani (criteriul B) și să prezinte simptome ale tulburării de conduită înainte de 15 ani (criteriul C), cu alte cuvinte, comportamentul deviant sa se continue și pe perioada adultă. Aceste persoane nu reușesc să se conformeze regulilor și normelor sociale referitoare la comportamentul legal (criteriul A1) fapt pentru care ajung la comiterea în mod repetat a unor acte care constituie motiv de arest (fie că sunt arestați sau nu) precum furtul, distrugerea de proprietăți etc. Aceste persoane desconsideră dorințele, drepturile sau sentimentele altor persoane, motiv pentru care, aceștia manipulează și înșeală frecvent alte persoane cu scopul de a obține un profit personal sau obținerea plăcerii (criteriu A2). De asemenea, persoanele cu tulburare de personalitate antisocială prezintă pattern de impulsivitate fapt care conduce la incapacitatea de a face planuri dinainte (criteriul A3). Majoritatea deciziilor sunt luate pe moment fără a lua în considerare consecințele acelor decizii. Datorita iritabilității și agresivității, aceste persoane se pot implica de multe ori în lupte sau atacuri coporale (criteriul A4). Neglijența pentru propria siguranță sau a altor persoane (criteriul A5) poate duce la acte iresponsabile.