Relația joc - învățare în învățământul preșcolar

Licență
9.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Psihopedagogie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 63 în total
Cuvinte : 17497
Mărime: 139.14KB (arhivat)
Cost: 13 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: beraru maria

Cuprins

ARGUMENT 4

CAPITOLUL I : CONSIDERAŢII PRIVIND IMPORTANŢA JOCULUI ÎN VIAŢA

COPILULUI

1.1. Natura jocului ca activitate fundamentală a preşcolarului 6

1.2. Elemente psihologice ale jocului 9

CAPITOLUL II: ÎNVĂŢAREA LA PREŞCOLARI

2.1. Specificul învăţării la preşcolari 14

2.2. Jocul - principala modalitate de învăţare la preşcolari 19

CAPITOLUL III: STUDIUL EXPERIMENTAL PRIVIND RELAŢIA JOC -

ÎNVĂŢARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR

3.1. Designul cercetării 29 3.2. Analiza şi interpretarea rezultatelor 41

CONCLUZII 42

BIBLIOGRAFIE 43

ANEXE 45

Extras din document

Orice tânăr, trecut prin grădiniţă / şcoală, poartă amprenta formatorului, a generaţiei care l-a educat şi l-a pregătit pentru viaţă. Această afirmaţie atenţionează indirect asupra responsabilităţii imense ce este implicată de exercitarea profesiei de formator al tineretului.

Profesia - misiune, pe care o desfăşoară educatoarea în grădiniţa de copii, ocupă un rol primordial. Ei i se atribuie sarcini complexe, cum sunt acelea de a stimula şi deschide spre manifestare timpurie potenţialităţile umane, de a contura arhitectura caracterului omului, de a trezi şi direcţiona trebuinţele copiilor încredinţaţi spre realizare pe coordonatele previzibile ale dezvoltării societăţii. Acestea sunt, desigur, numai câteva îndatoriri esenţiale ale educatorului. Finalizarea lor, în practica educaţională din grădiniţă, condiţionează continuitatea şi progresul activităţii formative, desfăşurat ulterior de învăţător. Iată de ce, în etapa actuală, poate mai mult ca oricând în istoria societăţii româneşti, munca educatorului din învăţământul preşcolar se cere structurată după principiile pedagogiei creativităţii, învăţării sociale dirijate şi interdisciplinarităţii, ea îmbogăţindu-se cu noi caracteristici.

În acest context, fiecare educator trebuie să contribuie prin activitatea şi experienţa sa la căutarea, inovarea şi crearea mijloacelor şi modalităţilor de formare a tinerii generaţii. Activitatea din grădiniţă implică mari responsabilităţi, oferind educatorului largi posibilităţi de manifestare a creativităţii şi competenţei sale în realizarea lor.

Rolul fundamental al grădiniţei este de a pregăti copilul pentru a intra cu succes în etapa următoare de şcolaritate. Este de la sine înţeles că pregătirea pentru şcoală nu înseamnă a forţa artificial ritmurile dezvoltării psihice şi a-i impune preşcolarului un rol impropriu „elev”. Tot aşa de adevărat este că „învaţă” şi preşcolarul, la fel ca şi şcolarul, deosebit de important, fiind în acest context, cât, dar mai ales, cum „învaţă” pentru a-şi valorifica la maximum potenţialul intelectual şi forţele creatoare la toate nivelele de vârstă din preşcolaritate.

Lucrarea reflectă câteva din aceste preocupări de ordin general pentru învăţământul preşcolar abordate din punctul de vedere al cercetării aplicative cu metode proprii acesteia (observaţia, experimentul natural şi pedagogic) din perspectiva optimizării şi modernizării continue a actului educaţional practicat în grădiniţă.

Tematica lucrării formulată în termenii: „Relaţia joc - învăţare în învăţământul preşcolar” a obligat la abordarea problematicii jocului şi învăţării la vârsta preşcolarităţii biopsihice ale copilului de 3-6 ani, cât şi de specificul activităţii copilului în acest stadiu al devenirii sale. În acest caz, în tratarea temei s-a ţinut seama atât de dezvoltarea stadială, în etape succesive enunţate de aşa zisa educaţie nouă, genetică cât şi de ideea dominanţei genetice de activitate care, la această vârstă, nu este alta decât jocul.

Lucrarea nu are pretenţia relevării unor contribuţii cu totul originale în ce priveşte tema cercetată.

Deosebitele valenţe ale jocului pur, sau a celui cu subiect şi reguli, ale jocului ca mijloc de instruire şi educare, procedeu metodic sau cadru organizatoric inedit de desfăşurare a activităţii didactice au fost demonstrate de mulţi cercetători şi şcoli pedagogice ce au înscris între preocupările lor cercetarea fenomenului ludic. Tratarea temei relaţia joc - învăţare, al raportului dintre joc şi învăţare în gradarea lor motivaţională potrivit stadiului de dezvoltare cuprins în interiorul vârstelor preşcolare, precum şi structurarea cercetării pe cele câteva tipuri fundamentale ale actului învăţării prin joc se constituie, poate, într-o încercare modestă de a reuni într-un cadru aceleaşi idei şi păreri mai mult sau mai puţin controversate, adevăruri şi opţiuni educaţionale, mai mult sau mai puţin încorporate în conduita profesională a educatoarelor care se ocupă de formarea tinerei generaţii. Desigur, rezultatele bune depind de pregătirea şi competenţa cadrului didactic, în ultimă instanţă de întreaga lui personalitate.

Socot deci, că nimic din ceea ce se circumscrie procesului complex şi dificil de formare a unei personalităţi umane, polivalente, creatoare şi adaptabilă (la natură, societate şi mai ales la viitor) nu trebuie să scape preocupărilor şi atribuţiilor educatorului de azi şi de mâine.

Activitatea ce se desfăşoară în vederea educării și învăţării prin joc a copiilor ocupă locul central în formarea omului. Desfăşurarea susţinută a acestei activităţi educative trebuie să se concretizeze în înţelegerea de către fiecare copil, elev, student, că a învăţa cu sârguinţă şi conştiinciozitate, a da dovadă de disciplină, a pune întregul elan specific vârstei tinere în slujba îndeplinirii exemplare a sarcinilor ce revin tuturor, este o datorie, este o manifestare de profund umanism.

CAPITOLUL I

CONSIDERAŢII PRIVIND IMPORTANŢA JOCULUI ÎN VIAŢA COPILULUI

1.1. NATURA JOCULUI CA ACTIVITATE FUNDAMENTALĂ A PREŞCOLARULUI

La vârsta preşcolară, jocul este o realitate permanentă. Copilul de 3-6 ani se joacă cea mai mare parte a timpului şi pe măsura creşterii şi dezvoltării joaca sa ia forme din ce în ce mai complexe şi diverse, influenţând şi subordonând toate celelalte acţiuni de viaţă, interese şi preocupări. Jocul copiilor obţine astfel un caracter multiacţional, activitatea practică, învăţarea, hrănirea sau îmbrăcarea, luând forma unei acţiuni ludice. Manifestările de joc evoluează, având un caracter dinamic. Ele evoluează şi obţin caracteristici noi şi forme variate şi interesante. Din perspectiva pedagogică, jocul este considerat un mijloc de instruire, o formă de educaţie, o modalitate pedagogică - terapeutică, având astfel o varietate de semnificaţii de natură constructivă.

Prezentate sintetic, acestea subsumează o serie de funcţii care sunt complementare şi consistente cu cele ale fenomenului educaţional în ansamblu.

1.Funcţia adaptativă, ce se manifestă prin asimilarea realităţii fizice şi sociale şi prin acomodarea eu-lui la realitate. În joc, copilul preşcolar transpune impresii dobândite în mediul extern, fizic şi social, reuşind astfel să interiorizeze realitatea şi să se adapteze la un nivel primar cerinţelor acesteia. Pe parcursul vârstei copilăriei mijlocii se poate observa o creştere a capacităţii copilului de a transpune rapid şi coerent în joc elemente ale realităţii: roluri, conduite, atitudini, obiecte, şi de a prelucra şi reflecta cu o mare profunzime şi în contexte ludice diverse (jocuri cu subiect şi roluri) aspecte mai ample ale mediului înconjurător. Dacă, la începutul vârstei preşcolare trăirea realităţii prin joc este totală, în sensul în care copilul nu distinge între situaţia reală şi cea imaginară, pe măsură ce copilul devine conştient de propria lui persoană şi de modelul pe care îl imită el, cele două planuri ale realităţii şi al ficţiunii se delimitează, aceasta neînsemnând că implicarea în jocul ce transpune impresii reale este mai superficială. Dimpotrivă, jucându-se copilul experimentează roluri ce se suprapun cu propriul eu şi se exersează pe el însuşi ca agent activ şi nu doar reactiv al mediului, fapt ce îi asigură treptat adaptarea şi înţelegerea lumii reale şi premisele pentru trecerea firească de la copilărie la adolescenţă şi maturitate.

2.Funcţia formativă. Jocul este un mobil al dezvoltării cognitive, afectiv - emoţionale, psihomotorii şi de modelare a personalităţii. Cunoaşterea prin experienţa directă, pe care o asigură jocul, presupune implicarea capacităţilor perceptive, a abilităţilor de reacţie, a capacităţilor de relaţionare şi a posibilităţilor de comunicare ce sunt exersate şi îmbogăţite în plan calitativ şi cantitativ. În faţa problemelor adesea reale pe care le impune jocul, copiii au ocazia de a exersa capacitatea de a analiza posibilităţile de rezolvare şi de punere în practică a soluţiilor optime pentru ca jocul să poată continua.

Bibliografie

- Barbu, H., Matiaş, A., Rapilă, E., Popescu, E., Şerban, F. (1995). Pedagogie preşcolară - Didactica, București, E.D.P., R.A.

- *** (2008). Curriculum pentru învăţământul preşcolar (3-6/7 ani), București, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

- Bocoş, M. (2003). Teoria şi practica cercetării pedagogice, Cluj-Napoca, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă.

- Chateau, J. (1980). Copilul şi jocul, Bucureşti, E.D.P.

- Cristea, S (2000). Dicţionar de pedagogie, Chişinău, Editura Litera.

- Cucoş, C. (2003). Pedagogie (ediţia a II-a), Iași, Editura Polirom.

- Clipa, O. (2003). Practica pedagogică observativă, Suceava, Editura Universităţii ” Ștefan cel Mare”.

- Clipa, O. (2008). Metode de evaluare în învăţământul universitar, Iași, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”.

- Clipa, O. (2008). Evaluarea în învăţământul universitar, București, Editura Didactică şi Pedagogică, R. A.

- Clipa, O. (2008). Autoevaluare si evaluare universitară - demersuri investigative, București, Editura Didactică şi Pedagogică, R. A.

- D`Hainaut, L. (1981). Programe de învăţământ şi educaţie permanentă, Bucureşti, E.D.P.

- Dima, S. (1997). Copilăria fundament al personalităţii, Bucureşti, Editura Revista Învăţământului Preşcolar.

- Dima, S. (1992). Cei şapte ani de acasă, Bucureşti, E.D.P.

- Dincă, M. (2003). Metode de cercetare în psihologie, Bucureşti, Ed. Universităţii Titu Maiorescu.

Preview document

Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 1
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 2
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 3
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 4
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 5
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 6
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 7
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 8
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 9
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 10
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 11
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 12
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 13
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 14
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 15
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 16
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 17
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 18
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 19
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 20
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 21
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 22
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 23
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 24
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 25
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 26
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 27
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 28
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 29
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 30
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 31
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 32
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 33
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 34
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 35
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 36
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 37
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 38
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 39
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 40
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 41
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 42
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 43
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 44
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 45
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 46
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 47
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 48
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 49
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 50
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 51
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 52
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 53
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 54
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 55
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 56
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 57
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 58
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 59
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 60
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 61
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 62
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 63
Relația joc - învățare în învățământul preșcolar - Pagina 64

Conținut arhivă zip

  • Relatia joc - invatare in invatamantul prescolar.doc

Alții au mai descărcat și

Rolul jocului didactic în dezvoltarea limbajului și a comunicării preșcolarului

INTRODUCERE ,,Limba este lăcaşul de adăpost al Fiinţei, să-i construim, cu grijă şi responsabilitate, lăcaşul de adăpost cel mai îngrijit cu...

Rolul activităților liber alese în socializarea copiilor din grădiniță

ARGUMENT Educaţia se realizează în instituţii formative, grădiniţe şi şcoli. De mici, copiii pornesc în viaţă cu un bagaj de cunoştinţe asimilate...

Formarea conduitei moral-civică la vârsta școlară mică

ARGUMENT „Educaţia moral-civică este o componentă a educaţiei în legătură cu care se poartă unele discuţii controversate, unii autori...

Jocul didactic - Metodă și formă de organizare a activităților instructiv-formative în grădinița de copii

ARGUMENTUL Perioada preșcolarității este tot mai des apreciată ca fiind vârstă ce cuprinde cea mai importantă experiență educațională din viața...

Fenomenul migrației internaționale

INTRODUCЕRЕ Migraţia pеntru munca în străinătatе s-a intеnsificat din cauza instabilităţii socio-еconomicе şi a tranziţiеi intеrminabilе cееa cе a...

Managementul Proiectelor Educaționale

Revoluţionarea educaţiei, înţeleasă ca fundament al realizării progresive a obiectivelor societăţii cunoaşterii, statuează, in acest context,...

Rolul poveștilor, povestirilor în dezvoltarea limbajului oral la preșcolari

INTRODUCERE Poveștile sunt cele care ne-au marcat copilăria și cele care au trezit în noi cele mai frumoase sentimente și emoții. Cu toții, ne...

Jocul

INTRODUCERE Actualitatea temei. Cerințele mereu crescânde ale societății contemporane impun învățământului actual sarcini importante care să...

Te-ar putea interesa și

Rolul Jocurilor liber-alese în Stimularea Creativității Copilului Preșcolar

MOTTO: „Legenda Meştereului Manole ne dezvăluie esenţa creaţiei. Creaţia este legea însăşi a vieţii spirituale a omului, atacul creaţiei este...

Metode de Pregătire a Prescolarului pentru Adaptarea la Regimul Vietii de Scolaritate

INTRODUCERE Consideraţii generale ‘‘Cât se poate privi în zare, peste timp, nu există decât cerere de oameni pregătiTi Si mai ales bine echipaTi...

Lucrarea de grad I - educarea limbajului copilului preșcolar

ARGUMENT “Limba este întâiul mare poem al unui popor” (Lucian Balga) Nu numai în dezvoltarea istorică a omului, dar și în dezvoltarea...

Folosirea jocurilor didactice la activitățile de cunoaștere a mediului înconjurător

ARGUMENT Înv¬ăţământul preşcolar prima verigă a sistemului de învăţământ are menirea de a forma copiii sub aspect psiho-intelectual, fizic şi...

Optimizarea demersului didactic în grădiniță prin utilizarea resurselor curriculare de concepție proprie

ARGUMENT De-a lungul istoriei educația a înregistrat numeroase schimbări, unele însemnate, în scopul apropierii protagoniștilor acesteia- copiii,...

Rolul Jocului Didactic în Formarea Competențelor de Comunicare

În activitatea de zi a copilului jocul ocupă, în mod evident, locul perfect, jucându-se el îşi satisface nevoia de activitate, de a acţiona, cu...

Jocul în Dezvoltarea Creativității Copilului Preșcolar

MOTTO: „Legenda Meştereului Manole ne dezvăluie esenţa creaţiei. Creaţia este legea însăşi a vieţii spirituale a omului, atacul creaţiei este...

Relația joc-invățare la vârsta preșcolară

I. INTRODUCERE Cereintele mereu crescande ale societatii contemporane impun invatamantului actual sarcini importante care sa determine cresterea...

Ai nevoie de altceva?