Rolul activitatilor liber alese in socializarea copiilor din gradinita

Imagine preview
(8/10 din 8 voturi)

Aceasta licenta trateaza Rolul activitatilor liber alese in socializarea copiilor din gradinita.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 93 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Psihopedagogie

Cuprins

Argument .
Capitolul I. ACTIVITĂŢILE LIBER ALESE DIN GRĂDINIŢĂ.
I.1. Grădiniţa de copii – istoric .
I.1.1. Argumente privind specificul mediului educaţional al grădiniţei .
I.1.2. Argumente privind specificul programului educaţional al grădiniţei de copii .
I.2. Conceptul de curriculum .
I.2.1. Structură şi conţinut a curriculumului preşcolar .
I.2.2. Metodologia de aplicare a planului de învăţământ pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 6/7 ani .
I.2.3. Curriculumul integrat – modalitate inovatoare de proiectare a curriculumului .
I.3. Jocuri şi activităţi didactice alese – ALA .
I.3.1. Importanţa centrelor de activitate existente în sala de grupă .
I.3.2. Jocul – principala formă de organizare a procesului instructiv-educativ în grădiniţă .
Capitolul II. SOCIALIZAREA COPIILOR ÎN GRĂDINIŢĂ
II.1. Socializarea .
II.1.1. Activităţile de socializare din grădiniţă .
II.1.2. Relaţii sociale şi dezvoltare cognitivă .
II.1.3. Factori socio-afectivi şi motivaţionali .
II.1.4. Socializarea/educaţia ca proces de interiorizare a atitudinilor comune prin intermediul conversaţiei .
II.2. Educaţia este o funcţie socială .
II.2.1. Rolul socializator al familiei .
II.2.2. Tipuri de socializare .
II.2.3. Agenţii socializării .
II.2.4. Grupurile şi sociabilitatea de Jean Baechler .
II.2.5. Teoriile socializării .
II.3. Resocializarea .
II.3.1. Resocializarea în instituţiile totale .
II.3.2. Transformarea realităţii subiective .
Capitolul III. PROIECT DE CERCETARE CU TEMA: Modalităţi de optimizare a socializării copiilor preşcolari .
III.1. Prezentarea problemei cercetate .
III.2. Obiectivele cercetării .
III.3. Ipoteza cercetării .
III.4. Variabilele cercetării .
III.5. Coordonatele majore ale metodicii cercetării .
III.6. Metodologia cercetării .
III.7. Interpretarea datelor cercetării .
III.8. Concluziile cercetării. Limite. Deschideri spre alte teme de cercetare
Concluzii .
Bibliografie .

Extras din document

ARGUMENT

Educaţia se realizează în instituţii formative, grădiniţe şi şcoli. De mici, copiii pornesc în viaţă cu un bagaj de cunoştinţe asimilate în familie, dar acestea îşi găsesc orizontul de lărgire şi se întipăresc mult mai bine în mintea copiilor prin desfăşurarea activităţilor din instituţiile menţinate anterior cu ajutorul cadrelor didactice.

Grădiniţele fiind rampa de lansare spre educaţie şi spre mediul de socializare a celor mici, trebuie să nu uităm un lucru: jocul îndeplineşte în viaţa copilului rolul necesar şi important, aşa cum munca îndeplineşte în viaţa omului acelaşi rol vital, jocul fiind chiar viaţa copilului. Dacă privim din exterior copilul jucându-se, putem observa cu seriozitate cum acesta respectă regulile jocului, se străduieşte să găsească soluţii atunci când trebuie să rezolve o sarcină şi să ducă la bun sfârşit ceea ce a început. Prin tot ceea ce întreprinde copilul ne dăm seama că, jocul este esenţial în viaţa lui şi doar prin joc copilul se pregăteşte petru viaţa de mai târziu.

Jocul nu îşi poate fructifica valenţele dacă este lipsit de modelul lumii adulte. Adultul este prezent în jocurile copiilor, fie ca personaj evocat, fie ca participant activ. În cazul jocurilor din grădiniţă, el apare în ambele ipostaze. Adultul este cel care contribuie la îmbogăţirea informaţiei copiilor despre joc prin: sfătuire, sugerare, stimulare a gândirii, oferind un limbaj adecvat situaţiei în joc. La un moment dat putem observa cum copiii se împotmolesc în jocuri: nu mai au idei, nu reuşesc să ducă jocul mai departe, iar o persoană din afară reuşeşte să învioreze jocul venind cu sugestii noi. Educatoarea cu talent şi tact pedagogic va şti când şi cum să intervină pentru a stârni din nou curiozitatea şi entuziasmul copilului.

Am ales această temă a lucrării de licenţă deoarece consider că, este interesant şi surprinzător cum cei mici, reuşesc să se acomodeze într-un mediu total diferit faţă de cel în care s-au născut şi au crescut, cum reuşesc să se adapteze acestui mediu fiind pentru ei a doua casă, intrând în relaţii cu ceilalţi copii şi cu educatoarea, persoane străine pentru ei, alte persoane care nu sunt din cercul său de familie (mama, tata, bunicul, bunica, fratele, sora, etc.). În grădiniţă, copiii îşi conturează comportamentul etic, reuşind să facă diferenţa între bine şi rău. Grădiniţa este prima instituţie care integrează copilul în societate, pregătindu-l pentru viaţă. Face trecerea de la educaţia informală la cea formală. Ea continuă procesul de socializare început în familie. Dezvoltarea personalităţii copilului se realizează prin activităţile liber ales desfăşurate în grădiniţă şi prin activităţile de pe domeniile experienţiale. Prin acestea, copilul îşi dezvoltă limbajul, îşi îmbogăţeşte conţinuturile cognitive, relaţionează cu ceilalţi, se dezvoltă din punct de vedere comportamental acomodându-se şi adaptându-se în situaţii noi, îşi formează deprinderile şi atitudinile, efortul, voinţa, cooperarea, perseverenţa, dezvoltarea spaţio-temporală, respectarea intereselor şi a muncii celor din jur, formarea atitudinilor pozitive faţă de muncă şi educarea sentimentelor morale şi etice.

Activităţile liber alese le pune în valoare calităţile şi aptitudinile pe care le deţine fiecare copil într-un domeniu sau îi ajută pe copii să se descopere în anumite domenii care pentru ei erau necunoscute. Munca pe sectoare le dezvoltă creativitatea şi imaginaţia, lăsându-i pe ei să realizeze lucrări originale.

Copilul în grădiniţă trăieşte experienţe noi, experienţe la care trebuie să se adapteze şi să acţioneze, fie că îşi doreşte, fie că trebuie să ţină seama de cerinţele celor din jur.

Rolul învăţământului preşcolar în socializarea copiilor are în vedere interacţionarea socială, formarea comportamentelor din perspectivă socială.

Capitolul I. ACTIVITĂŢILE LIBER ALESE DIN GRĂDINIŢĂ

I.1. Grădiniţa de copii – istoric

Grădiniţa de copii reprezintă instituţia menită să ocrotească şi să facă educaţia copiilor aflaţi la vârsta copilăriei mijlocii (3-6/7 ani).

Numită de-a lungul timpului ,,casa jocurilor” (Vittorino da Feltre), ,,grădină de copii” (F. Froebel), ,,casa copiilor” (M. Montessori), ,,şcoală de copii mici” (Legea pentru învăţământul primar şi primar-normal, 1924), instituţia de învăţământ şcolar, numită din 1956 încoace ,,grădiniţă de copii”, reprezintă primul segment al sistemului de învăţământ care îşi propune în mod explicit finalităţi educaţionale pentru activităţile pe care le organizează şi desfăşoară. Ea îşi asumă astfel o responsabilitate majoră ca, alături de familie, să asigure condiţiile unei dezvoltări normale pe toate planurile a copiilor preşcolari, contribuind astfel la valorificarea potenţialului fizic şi psihic al fiecăruia şi fundamentând evoluţia viitoare şcolară şi socială a acestora.

Grădiniţa reprezintă pentru cei mai mulţi copii prima experienţă de viaţă în afara familiei într-un spaţiu social lărgit. Mediul educaţional bogat în stimuli care invită la investigaţie şi acţiune, experienţele de învăţare diverse, câmpul relaţional cu caracteristici variate, toate acestea contribuie la iniţierea unor procese complexe de dezvoltare şi maturizare în sensul socializării, dar şi al definirii treptate a personalităţii.

Grădiniţei i-au fost atribuite roluri variate, de la protejarea copiilor provenind din medii socioculturale defavorizate, până la statutul de adevărată ,,preşcoală” pe care îl are această instituţie azi, când finalitatea declarată a celor două nivele de instruire şi formare ale grădiniţei este pregătirea pentru integrarea socială, respectiv şcolară.

Fisiere in arhiva (1):

  • Rolul activitatilor liber alese in socializarea copiilor din gradinita.doc

Bibliografie

Agabrian, A., (2003). ,,Sociologie generală”, Iaşi: Institutul European
Bocoş, M., Jucan, D. (2010). ,,Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculum-ului. Repere şi instrumente didactice pentru formarea profesorilor.”, Piteşti: Editura Paralela 45
Borţeanu, S., Brănişteanu, R., Breben, S., Fulga, M., Grama, F., Haiden, R., Ignat, E., Mânzat, L., Necula, G., Nicolae, I., Popescu, C., Răileanu, D., (2009) ,,Curriculum pentru învăţâmântul preşcolar – Prezentare şi explicitări”, Bucureşti: Editura Didactica Publishig House
Boudon, R., (1997). ,,Tratat de sociologie”, Bucureşti: Editura Humanitas
Catalano, H., Bocoş, M., Someşan, E., Avram, I. (coord.) (2009). ,,Pedagogia învăţământului preşcolar. Instrumente didactice”, Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană
Drăgan, I., Nicola, I., (1993). ,,Cercetarea psihopedagogică”, Târgu-Mureş: Editura Tipomur
Glava, A., Cătălin Glava, C., (2002). ,,Introducere în pedagogia preşcolară”, Cluj-Napoca: Editura Dacia
Kolumbus, E.S., (2008). ,,Didactică preşcolară” Traducere şi adaptare: Magdalena Dumitrana, Ediţia a III-a, Bucureşti: Editura V&I Integral
Lăzărescu, M.P., Ezechil, L. (2011). ,,Laborator preşcolar” – ghid metodologic – ediţia a IV-a revizuită – Bucureşti: Editura V & I Integral
Moscovici, S., (1998). ,,Psihologia socială a relaţiilor cu celălalt”, Iaşi: Editura Polirom
Muster, D., Moldoveanu, M., (1998). ,,Gradul I în învăţământ. Elaborarea şi susţinerea lucrării metodico-ţtiinţifice de grad. Ghid practic.”, Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică
Popa, N.L., Antonesei, L. (coord.), Labăr, A.V., (2009). ,,Ghid pentru cercetarea educaţiei. Un ,,abecedar” pentru studenţi, masteranzi, profesori”, Iaşi: Editura Polirom
Popovici, D., (2003). ,,Sociologia educaţiei”, Iaşi: Institutul European
Stănciulescu, E., (1996). ,,Teorii sociologice ale educaţiei” – Producerea eului şi construcţia sociologiei– Iaşi: Editura Polirom
Zamfir, C., Vlăsceanu, L., (coord.) (1998). ,,Dicţionar de sociologie”, Bucureşti: Editura Babel
*** ,,Dicţionar de pedagogie”, (1979). Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică
http://www.e-scoala.ro/psihologie/testul_sociometric.html (accesat iunie 2014)
http://pipp-bn.blogspot.ro/2012/01/curriculum-ul-prescolar-aspecte.html- accesat la data de 01.03.2014)
http://ro.scribd.com/doc/45100127/PREDAREA-INVATAREA-INTEGRATA

Alte informatii

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR