Cuprins
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I
- PROBLEME TEORETICE PRIVIND COMUNICAREA VERBALĂ
- - Limbă și gândire ..6
- - Limbă și limbaj 9
- - Aspecte ale limbajului ..9
- - Limbaj popular-limbaj literar 9
- - Limbaj literar-limbaj standard .10
- - Limbaj oral-limbaj scris ...11
- CAPITOLUL II
- POVESTIREA- PREZENTARE GENERALĂ
- - Metode de învățământ-prezentare generală 13
- - Povestirea- perspective literare și didactice ... 18
- - Povestirea- speciel literară ...20
- - Povestirea- metodă didactică ...20
- - Povestirea- mijloc de realizare a activităților de educare a limbajului 20
- 3.1 Povestirea educatoarei ...21
- 3.2 Povestirile copiilor .22
- CAPITOLUL III
- DEZVOLTAREA CREATIVITĂȚII ȘI EXPRESIVITĂȚII PREȘCOLARILOR PRIN POVESTIRE
- - Texte abordate în activitățile de povestire: tematică și tipologie ...23
- - Arta povestirii/story telling .24
- - Tradiții co-existente .25
- - Varietatea poveștilor 26
- - Declinul Tradiției Orale ...26
- - Reînoirea artei de a povesti
- - Arta de a povesti ...27
- - Pregătirea povestirii ..28
- - Creativitate/ epresivitate și povestire ..29
- - Crearea de povești 30
- - Propunerea unui alt deznodămnt pebtru poveștile/povestirile cunoscute .31
- CAPITOLUL IV
- - CERCETARE PSIHOPEDAGOGICĂ PRIVIND IMPORTANȚA POVEȘTILOR ÎN DEZVOLTAREA GLOBALĂ A PREȘCOLARILOR
- 1.1 Tema de cercetare ..32
- 1.2 Obiectivele cercetării identificarea ipotezelor și a variabilelor studiului 33
- 1.3 Colectivul. cercetării .35
- 1.4 Eșantionul și modul de eșantionare ..36
- 1.5 Desfășurarea. activității pe teren .. 38
- 1.6 Buget de timp și cheltuieli ...42
- 1.7 Concluzii ...42
- 1.8 Anexă- Interviu .45
- CONCLUZII FINALE .49
- BIBLIOGRAFIE ..51
Extras din licență
INTRODUCERE
Poveștile sunt cele care ne-au marcat copilăria și cele care au trezit în noi cele mai frumoase sentimente și emoții. Cu toții, ne aducem aminte cu drag de universul copilăriei noastre și de felul în care bunicile sau părinții ne spuneau cu glas duios povești. Nu vom uita niciodată cât de mult au însemnat poveștile pentru noi în acea perioadă. Datorită poveștilor am cunoscut tărâmuri mirifice pe care le-am străbătut cu imaginația de care dispuneam la acea vârstă, dar ne-am identificat și cu personajele din acea poveste. Aceste lucruri le-am trăit cu pasiune și interes fiecare dintre noi.
Copiii cresc și se dezvoltă prin lumea minunată a poveștilor. Este important felul în care este spusă de cele mai multe ori o poveste, dar și atmosfera pe care o impunem tocmai pentru ca, cei mici să intre în lumea poveștii respective și să trăiască afectiv detaliile pe care le prezintă acea poveste. Și eu îmi amintesc cu drag de poveștile pe care mi le spunea bunica cu glasul ei duios la gura sobei. Gustam și trăiam momentele prezentate în poveste cu ochii mari deschiși și cu inima plină de emoții. Mă străduiam să nu adorm pentru a nu pierde firul poveștii și de cele mai multe ori așteptam să vad ce se întâmplă în deznodământ.
Poveștile sunt cele mai potrivite pentru copii, deoarece ei le trăiesc cu adevărat și le dau un sens pe care noi adulții nu vom putea să-l dăm tocmai pentru că suntem absorbiți de realitatea care ne înconjoară și uităm să fim copii, adică să ne transpunem într-o cu totul altă lume cum ar fi lumea poveștilor.
Pentru preșcolari, poveștile au un rol important deoarece le dezvoltă creativitatea și epresivitatea limbajului. Repovestind momentele poveștii, copiii își îmbogățesc limbajul cu noi cuvinte și expresii.
Datorită poveștilor, limbajul preșcolarilor va fi mai bogat iar prin faptul că le putem cere să schimbe finalul unei povești le solicităm din plin creativitatea pe care aceștia o au dar trebuie dezvoltată, iar noi educatorii, prin intermediul poveștilor putem cu succes să realizăm acest lucru.
În ziua de astăzi datorită tehnologiei moderne, copiii petrec mai mult timp în fața caculatorului și de aceea interesul acestora petru cărțile cu povești a scăzut destul de mult. Dar acest comportament al lor se poate corecta în primul rând cu autorul educatoruluicare să-l stimuleze pe preșcolar față de cărțile cu povești, dar și cu ajutorul părinților care să încerce să le citească copiilor povești cât mai des tocmai pentru a-i atrage cât mai mult și pentru a le dezvolta pasiunea față de povești. Nu trebuie să lăsăm să treaca copilăria acestor copii, fără a se bucura de minunatele povești pe care cu toții le cunoaștem și de care ne amintim cu plăcere.
Ar trebuii să ne facem timp pentru cei mici și să-i învățăm să guste din farmecul și emoția pe care ni le oferă poveștile. Atât limbajul cât și creativitatea acestora pot fi dezvoltate cu ajutorul poveștilor și de aceea ar trebuii să nu le neglijăm acordându-le importanța cuvenită. Tocmai de aceea am ales această temă în lucrarea mea pentru a arăta rolul pe care îl are povestea în viața preșcolarilor.
Să nu uităm să rămânem mereu copii și chiar dacă suntem adulți și noi am putea să părăsim pentru o clipă realitatea care ne înconjoară și să ne transpunem în lumea minunată pe care ne-o oferă poveștile. Cu siguranță că vom avea parte de emoții și sentimente pe măsură și ne vom simți pentru o clipă copii, lucrul cel mai frumos și minunat.
BINE AȚI VENIT ÎN MINUNATA LUMEA A POVEȘTILOR!
CAPITOLUL I
PROBLEME TEORETICE PRIVIND COMUNICAREA VERBALĂ
- Limbă și gândire
Lingvstica modernă cercetează relația dintre limbă și gândire ,, ca pe o unitate între cele două categorii” . Aceasta înseamnă că: nu poate exista limbă care nu se sprijină pe gândire;
Din primul aspect al unității dialectice limbă-gândire decurge funcția limbii de a exprima gândurile oamenilor ( deci funcția de comunicare), din cel de-al doilea aspect al unității rezultă rolul limbii de a participa nemijlocit la formarea ideii. Unitatea dintre limbă și gândire nu înseamnă însă identitatea lor.
Prin gândire se înțelege ,, capacitatea de a oglindi sau chiar procesul oglindirii realității sub forma de noțiuni, judecăți, raționamente” , iar prin limbă, ,, conștiința practică, reală” (Marx și Engels), ,, realitatea nemijlocită a ideii”. ,, Gândire” și ,, conștiință” nu sunt termeni echivalenți. Termenul ,, conștiință” numește ,, capacitatea omului de a reflecta realitatea sub formă de idei, sentimente sau stări volitive”. Deci gândirea este o parte constitutivă a conștiinței, nu conștiința în totalitate.
Exprimând ,, conștiința practică, reală”, limba oglindește nu numai gândirea (noțiuni,judecăți, raționamente), ci și realitatea simțămintelor și voinței omului. Iată un prim aspect al neechivalenței dintre limbă și gândire. Mai sunt și altele.
Gândirea, de pildă fiind însușire a materiei superior organiate, este ideală, limba este însă materială, în sensul că ,, toate unitățile sale ( propoițiile, morfemele etc.) sunt însă preentate sub formă de sunete.” Apoi, funcțiunea generală a limbii este comunicarea și de formulare a gândirii, funcțiile gândirii sunt de reflectare abstarcă a realității și de transformare activă a lumii obiective. În fine, limba și gândirea se dezvoltă paralel dar nu identic.
Bibliografie
- Aldo Pettini, Metode moderne de educație, Editura CEDC, 1992
- Alexandrina Neagu, Texte pentru educația limbajului la preșcolari, Editura Prognosis, 1984
- Antonovici Ștefania, Metodica activităților de educare a limbajului în invălământul preșcolar, Editura Humanitas Educațional, 2005
- Belișu Daniela, Metodica predării limbii și literaturii române în învățământul primar, Editura Corint, București, 2009
- Bizdună Maria, Texte pentru educația limbajului la peșcolari, Editura Prognosis, București, 2000
- Breben S., Fulga M., Metode interactive de grup, Editura Arves, Craiova, 2006
- Cerghit I., Didactica (manual pentru clasa a- X-a a școlii normale), EDP, București, 1995
- Cerghit Ioan, Metode de învățămnt, EDP, București, 1983
- Chiscop Liviu, Didactica educației limbajului în invățământul preșcolar. Ghid metodic, Bacău, Editura ,, Grigore Tăbăcaru”, 2000
- Corniță Georgeta, Metodica predării și învățării limbii și literaturii române: grădiniță clasele I-IV, gimnaziu și liceu, Baia Mare, Editura Umbria, 1993
- Crețu Elvira, Îndrumăor metodic. Dezvoltarea vorbirii în clasele a-II-a și a-III-a și activități recreative la clasa I, EDP, București, 1970
- Doltrens R., A educa și a instrui, EDP, București, 1970
- Dumitrana Magdalena, Educarea limbajului în învățământul preșcolar, București 2000
- Ionescu Miron, Lecția între proiect și realizare, Cluj-Napoca, Dacia, 1982
- Kolumbus E. S., Didactica preșcolară( traducere), București, 1998
- Lespezeanu Monica, Tradițional și modern în învățământul preșcolar. O metodică a activităților instructiv-educative, Editura Omfal Esențial, 2007
- M.E.C., Proframa activităților instructive-educative în grădinița de copii, București,2005
- Munteanu G., Bolog E., Vistian G., Literatura pentru copii. Manual pentru liceele pedagogice și institutele pedagogice de 2 ani, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1972
- Mustață Lenuța, Culegere de lecturi și poezii pentru dezvoltarea vorbirii, Clasa I, EDP, București, 1976
- Pamfil Alina, Limba și literatura română în școala primară:perspective complementare, Paralela 45, București, 2009
- Parfene Constantin, Compozițiile în școală. Aspecte metodice, EDP, București,1980
- Parfene Constantin, Metodica studierii limbii și literaturii în școală, Iași, Polirom, 1999
- Păiși Lăzărescu, Laborator școlar.Ghid metodic, București, V&Integral, 2001
- Preda Viorica, Copilul și grădinița, București, 1999
- Rodari Giani, Gramatica de la fantasia. Introduction al arte de contar historias, Barcelona, Editorial Planeta, 2007
Preview document
Conținut arhivă zip
- Rolul povestilor, povestirilor in dezvoltarea limbajului oral la prescolari.doc