Specificul orientării școlare și profesionale la adolescenți

INTRODUCERE

Actualitatea cercetării

În ultimii ani ştiinţa a cunoscut multe investigaţii referitoare la orientarea şcolară şi profesională a adolescenţilor dar şi la adulţi. Astfel orientarea şcolară şi profesională ocupă un loc important în societatea contemporană bazată pe economia liberă de piaţă, fiind o problemă şi o acţiune pedagogică complexă, acceptată de forurile intrenaţionale, care au preocupări legate de educaţia tinerelor generaţii, de asigurarea forţei de muncă şi a specialiştilor.

Problema alegerii profesiei debutează în jurul vîrstei de patru sau cinci ani. „Tu ce vrei sa te faci cînd o să fii mare”, ironia este că la această vârstă copiii ştiu deja bine ce vor să facă decît ma tîrziu la vîrsta 18-20 ani, cînd se găsesec în pragul alegerii unei profesii. Unii tineri îşi formează opţiunea pentru o carieră sau o profesie în a doua parte a adolescenţii, în perioada ultimilor ani de liceu. Dar sunt mulţi care termnină liceul şi intră la facultate fără să ştie cît de puţin ce vor să facă, s-ar putea ca aceşti tineri să-şi schimbe de mai mult ori specialitatea principală sau să treacă de la o slujbă la alta. Ori să ia o decizie pripită care să-i facă să simtă că au fost prinşi în cursă şi să le producă regrete mai tîrziu.

Alegerea unei profesii sau a unei cariere este una dintre alegerile cele mai însemnate care trebuie făcute în anii adolescenţei, este o alegere care apasă greu pe umerii multor tinerii şi care va marca viitorul lor.

Cauzele pentru care este dificilă alegerea unei profesii sau cariere este că mulţi tinerii condideră că nu este extrem de important să-şi aleagă o carieră. Alegerea unei profesii stîrneşte din start multă nelinişte şi deznădejde printre tineri, multora le e teamă că toate slujbele bune au fost deja ocupate şi că ei vor fi nevoiţi să se mulţumească cu ceva de mîna a doua.

Alegerea unei cariere este influenţată de cîţiva factori esenţiali, printre care se numără:presiunea familiei, presiunea societăţii, circumstanţele, performanţele de trecut.

La momentul actual tinerii moldoveni înfruntă o situaţie complicată ce persistă în societate atît la nivel naţional cît şi la nivel internaţional. Intergritatea acestor tineri în activitatea profesională are loc treptat: familie - şcoală- cerinţele pieţii actuale. Un rol important au şi aspiraţiile personale care se proiectează în aspiraţii profesionale. În funcţie de condiţiile concrete ale pieţii, este din ce în ce mai dificil pentru cei care doresc să obţină un loc de muncă corespunzător aspiraţiilor lor şi să-şi atingă obiectivul.

În ţara noastră majoritatea tinerilor sunt influienţaţi de părinţi în alegerea profesiei pe care o doresc să o exercite, neţinînd cont de aspiraţiile şi aptitudinile copiilor lor. De obicei ce profesie au părinţii aceeaşi profesie trebuie să o aibă şi copii lor.

Problema studierii orientării profesionale la adolescenţi prezintă un interes teoretic cît şi practic, deoarece vizează orientarea tinerilor în alegerea corectă a profesiei în societatea contemporană.

Investigaţiile şi cercetările în domeniul orientării profesionale cît şi a studierii aptitudinilor, intereselor, motivaţiei la adolesenţi au fost realizate de : J.Pieget, E. Planchard, Charlotte Biihler, J.S.Bruner, V. Pavelcu.

Problematica alegerii profesiei la adolescenţi continuă să fie studiată de specialişti din divese domenii ( psihologi, pedagogi, sociologi.)

Subiectul cercetării: îl constituie elevii adolescenţi în vîrstă de 15-16 ani.

Obiectul cercetării: factorii condiţionali şi cauzali în alegerea profesiei, la adolescenţi.

Scopul cercetării: determinarea factorilor condiţionali şi cauzali în alegerea profesiei, la adolescenţi.

Ipoteza cercetări: presupunem că orientarea şcolară şi profesională se află într-o dependenţă directă cu nivelul motivaţiei intrinseci a elevului.

Obiectivele cercetării:

- analiza literaturii de specialitate din ţară şi de peste hotare ce abordează problema factorilor cauzali şi condiţionali în procesul de orientare şcolară şi profesională;

- selectarea lotului/eşantionului experimental şi de control;

- determinarea factorilor cauzali şi condiţionali în procesul de orientare şcolară şi profesională;

- analiza naturii, structurii, factorilor şi funcţiilor motivaţiei şcolare;

- compararea rezultatelor obţinute de către subiecţii eşantionului de cercetare, la nivel de motiv al învăţării şi la nivel de tip de interes profesional;

Metodologia cercetării:

a) metodele investigaţionale:

1. Observaţia

2. Interviul

3. Testul Holand,

4. Chestionarul « Motivaţia şcolară », după Vasilieva.

b) metode statistice:

1. Prezentarea tabelară şi grafică a rezultatelor cercetării;