Activitatea României în cadrul societății națiunilor

Licență
9/10 (1 vot)
Domeniu: Religie
Conține 9 fișiere: doc
Pagini : 141 în total
Cuvinte : 35057
Mărime: 455.05KB (arhivat)
Cost: 13 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Savu Costel, Mihai Gheba
Proiectul a fost prezentat la Facultatea de Teologie

Cuprins

Introducere.pag. 3

Cap. I – România la Societatea Naţiunilor.pag.17

Cap. II – Nicolae Titulescu – reprezentant al intereselor

naţionale ale României la Societatea Naţiunilor.pag.42

Cap. III – Nicolae Titulescu – dezarmarea, definirea

agresiunii şi agresorului.pag.67

Cap. IV - Consideraţii metodice.pag.88

Concluzii.pag.116

Anexe. pag.123

Bibliografie.pag.137

Extras din document

Introducere

Societatea Naţiunilor, creată după primul război mondial a reprezentat expresia unei aspiraţii şi setea omului de dreptate şi încredere în puterea raţiunii de a învinge.

Prima conflagraţie mondială, considerată „o calamitate fără egal din vremea invaziilor barbare” a produs importante pagube materiale şi pierderi de vieţi omeneşti. În 1935, Vespasian V. Pella calcula că numărul anilor de războaie întrece cu mult pe cel al anilor de pace , iar Mircea Maliţa afirma că „istoria societăţii omeneşti ar putea fi rescrisă şi regândită nu ca o istorie de lupte, ci ca un şir neîntrerupt de negocieri”.

Preşedintele american Wodrow Wilson a fost puternic stăpânit de ideea înfiinţării unei Societăţi a Naţiunilor „ca organism internaţional al raţiunii şi justiţiei” , care să fie capabilă să realizeze pacea universală, să reglementeze pe cale politică orice diferend dintre statele membre. Wilson a manifestat atâta încredere şi optimism în înfiinţarea şi eficienţa acestui organism, încât nu-şi punea problema că propunerea sa ar putea fi respinsă sau ar putea fi privită cu rezerve. Eficienţa morală conferită Societăţii Naţiunilor părea însă insuficientă pentru a soluţiona eventualele diferende dintre statele membre.

Pactul Societăţii Naţiunilor aprobat la 28 aprilie 1919 prevedea crearea Societăţii Naţiunilor, precum şi a organismelor acesteia: Adunarea, Consiliul şi Secretariatul permanent. Pactul, care nu interzicea războiul, stabilea condiţiile în care acesta putea fi declanşat, modul de reglementare a diferendelor dintre state, precum şi sancţiunile pentru cei care încălcau prevederile sale.

Opinia publică mondială a fost entuziasmată de crearea Societăţii Naţiunilor. După elaborarea Pactului, pe adresa Consiliului au sosit numeroase scrisori cu propuneri, sugestii, recomandări din partea unor state, organizaţii, personalităţi. Se credea că înţelegerea între popoare va fi atât de rapidă şi totală, încât va fi necesară chiar o limbă universală, care să înlocuiască engleza şi franceza. În acest scop în 1921 s-a întrunit la Praga Congresul Internaţional Esperanto, iar alte două întruniri în acelaşi an la Rio de Janeiro şi Viena cereau prin rezoluţii şi apeluri să se adopte o limbă internaţională.

Societatea Naţiunilor a însemnat foarte mult, prin ineditul, multitudinea, raţionalitatea, umanismul preocupărilor şi domeniilor abordate. Preocupările organizaţiei nu pot fi limitate la problema păcii şi războiului. Au fost numeroase iniţiative şi rezultate în sectoare precum cooperarea cultural-ştiinţifică, social-umanitară, iar în domeniul păcii şi războiului a inaugurat o epocă nouă, introducând principii şi metode pe care lumea se străduieşte şi astăzi să le facă viabile: egalitatea în drepturi a statelor, garantarea independenţei şi integrităţii teritoriale prin sistemul securităţii colective, sancţionarea colectivă a agresorului, înlăturarea diplomaţiei secrete etc.

În cadrul diferitelor organisme ale societăţii s-au organizat dezbateri şi conferinţe, s-au elaborat proiecte şi s-au adoptat decizii, rezoluţii, convenţii, s-au editat şi difuzat publicaţii, s-au întocmit şi răspândit statistici în domeniile comerţului, circulaţiei monetare, finanţelor şi băncilor de stat, efectivelor şi cheltuielilor militare, epidemiologiei etc. Cu toate acestea, Societatea Naţiunilor nu dispunea de nici un mijloc pentru a-şi impune soluţiile, iar aplicarea sancţiunilor militare ridica numeroase probleme.

Cu toate limitele sale, apariţia forumului păcii a fost salutată de numeroşi contemporani. Istoricul J.B. Duroselle considera Liga, „unul din aspectele cele mai originale şi cele mai noi ale tratatelor de pace” . Eduard Benes definea Liga „marele instrument al păcii”, iar principiile proclamate în Pact „expresia democratizării Europei şi a lumii”. Economistul britanic John Maynard Keynes privea forumul de la Geneva ca „rezultatul de căpetenie al războiului şi cel mai important pentru fericirea omenirii şi chiar într-o formă imperfectă era ceva durabil, era începutul unui principiu nou de guvernare a lumii.”

Preview document

Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 1
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 2
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 3
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 4
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 5
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 6
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 7
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 8
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 9
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 10
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 11
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 12
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 13
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 14
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 15
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 16
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 17
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 18
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 19
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 20
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 21
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 22
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 23
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 24
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 25
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 26
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 27
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 28
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 29
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 30
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 31
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 32
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 33
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 34
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 35
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 36
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 37
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 38
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 39
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 40
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 41
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 42
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 43
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 44
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 45
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 46
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 47
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 48
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 49
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 50
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 51
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 52
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 53
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 54
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 55
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 56
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 57
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 58
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 59
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 60
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 61
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 62
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 63
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 64
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 65
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 66
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 67
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 68
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 69
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 70
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 71
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 72
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 73
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 74
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 75
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 76
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 77
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 78
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 79
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 80
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 81
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 82
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 83
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 84
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 85
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 86
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 87
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 88
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 89
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 90
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 91
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 92
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 93
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 94
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 95
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 96
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 97
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 98
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 99
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 100
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 101
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 102
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 103
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 104
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 105
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 106
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 107
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 108
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 109
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 110
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 111
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 112
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 113
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 114
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 115
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 116
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 117
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 118
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 119
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 120
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 121
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 122
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 123
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 124
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 125
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 126
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 127
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 128
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 129
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 130
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 131
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 132
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 133
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 134
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 135
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 136
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 137
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 138
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 139
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 140
Activitatea României în cadrul societății națiunilor - Pagina 141

Conținut arhivă zip

  • Anexe
    • Anexa 1.doc
    • Anexa 2.doc
    • Anexa 3.doc
    • Anexa 4.doc
    • Anexa 5.doc
    • Anexa 6.doc
  • Bibliografie.doc
  • Cuprins.doc
  • Lucare de diploma.doc

Alții au mai descărcat și

Iudaismul

Iudaism – doctrina religioasa a evreilor.Se poate referi de asemenea si la sistemul religios al evreilor in general. Cartea misterului pecetluit...

Exegeza Psalmilor la Sfinții Părinți

Introducere Dintre toate scrierile cuprinse în Vechiul Testament, cea mai populară scriere este Psaltirea, numită „O carte a sufletului...

Sinoadele Conciliariste

Scurt Istoric Sinodul de la Pisa a fost convocat la 25 martie 1409, pentru curmarea marei schisme papale, dar în loc s-o aplaneze a lărgit-o. La 5...

Nașterea Bisericii Creștine Române

Crestinismul este a doua mare religie monoteista a lumii, intemeiata pe invatatura, persoana si viata lui Iisus, numit si Mesia (Mantuitorul) in...

Mănăstirea Cetățuia

Ctitorul Manastirii CETATUIA este domnul Gheorghe Duca. Zidirea s-a inceput in anul 1669 si s-a finalizat in 1672. Inscriptia in limba greaca,...

Te-ar putea interesa și

Răspunderea Internațională a Statelor pentru Încălcarea Normelor de Drept Internațional Umanitar

INTRODUCERE Dreptul internaţional umanitar, cunoscut şi sub denumirea ,,dreptul conflictelor armate” sau ,,dreptul războiului”, are drept scop...

România la Conferința de Pace de la Paris

La sfârsitul primului razboi mondial, în toamna anului 1918, se înregistrau modificari importante pe harta Europei, determinate de disparitia...

Răspunderea Penală Internațională în Dreptul Internațional Public

“popoarele Europei rămânând mândre de identitatea lor şi de istoria naţională, sunt decise să depăşească vechile divizarii şi, din ce în ce mai...

Nerecurgerea la Forță

Introducere Organizaţiile internaţionale guvernamentale au apărut şi s-au dezvoltat îndeosebi după cel de al doilea război mondial. Ideea de...

Importanța războiului de iarnă pentru România. Reflecții în presa românească

Introducere Situate la mare depărtare geografică, România şi Finlanda au avut destule contacte de-a lungul timpului. Însă, începând cu secolul al...

Personalitatea lui Nicolae Titulescu

Introducere. Nicolae Titulescu, personalitate marcantă a scolii de diplomaţie din perioada interbelică, a rămas în istoria şi conştiinţa poporului...

Răspunderea Patrimonială a Salariatului

Introducere în dreptul muncii §1. Dreptul muncii – noţiune, obiect, metoda de reglementare. Semnificaţia termenului „muncă” : Termenul (provenit...

Rolul lui Nicolae Titulescu la Conducerea Ligii Națiunilor

I. INTRODUCERE Primul Război Mondial, considerat „o calamitate fără egal din vremea invaziilor barbare” produsese cele mai importante pagube...

Ai nevoie de altceva?