Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică

Licență
10/10 (1 vot)
Domeniu: Religie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 66 în total
Cuvinte : 27268
Mărime: 120.96KB (arhivat)
Cost: 14 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Preot Prof. Dr. Ion Vicovan
UNIVERSITATEA „AL. I. CUZA” FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ „DUMITRU STĂNILOAE”

Cuprins

Intruducere.6

I.Cadrul istoric din a doua jumatate a sec. al XIX-lea. Unirea Principatelor Române.7

I.1. Organizarea de stat a Ţării Româneşti şi Moldovei în perioada 1848-1856.8

I.2. Unirea Principatelor. Începutul domniei lui Cuza.11

II . Programul reformator al lui Cuza cu privire la Biserică.14

II.1. Secularizarea averilor mănăstireşti .14

II.1.1. Situaţia mănăstirilor la urcarea pe tron a lui Alexendru Ioan Cuza.15

II.1.2.Conflictele dintre Domnitor, monahii greci şi Patriarhia Ecumenică.16

II.1.3. Călugării constituiţi în “autorităţi greceşti şi naţie.18

II.1.4. Termenul de compromis, potrivit protocolului XIII .20

II.1.5.Rolul diplomatic al lui Alecsandri, Negri şi atitudinea Marilor puteri .21

II.1.6. Înglobarea veniturilor mănăstireşti în bugetul statului.22

II.1.7. Conferinţele de arbitraj.23

II.1.8. Acţiunea grecilor în străinătate şi despăgubirile în bani.26

II.1.9. Situaţia politică în Europa. Atitudinea hotărâtă a Franţei de a nu recunoaşte niciodată comunităţilor greceşti dreptul de proprietate.27

II.1.10. 13/25 decembrie 1863. Legea secularizării. Înştiinţarea Porţii. Răsunetul în ţară.29

II.1.11. Opinia statelor occidentale cu privire la legea secularizării.31

II.1.12. Conferinţa ad-hoc a reprezentanţilor Marilor Puteri de la Constantinopol din 1864. Efectele ei.33

II.1.13. Comisia internaţională. Titlurile de proprietăţi. Despăgubirea în bani. Împrumutul extern.35

II.2. Înfiinţarea unei autoriţăţi sinodale centrale.37

II.3 Regulamentul pentru alegerea membrilor Sinodului General al Bisericii Române.39

II.4 Organizarea şi reglementarea schimei monahale.41

II.5 Legea pentru înmormântări. Legea Comunală. Codul Civil.Legi pentru reglementarea învăţământului teologic şi a limbii de cult.43

II.6 Legea pentru numirea ierarhilor, contestată de unele personalități ale vremii.45

III. Evaluarea reformelor lui Cuza şi impactul lor asupra Bisericii OrtodoxeRomâne.47

III.1. Procesul secularizării, act de reîntregire național-teritorială dar și de stopare a implicării puterilor străine în viața Bisericii și a țării .47

III.2 Legea sinodală o înfăptuire remarcabilă pentru Biserică.52

III.3 Legea călugăriei, un act dramatic pentru viaţa Bisericii, dar necesar.54

III.4 Legea comunală şi Codul Civil, transferul problemelor civile din seama Bisercii în atenţia Statului.56

III.5 Legea pentru numirea ierarhilor, o necesitate istorică.57

Concluzii.60

Bibliografie.62

Curriculum Vitae.66

Declaraţie de onestitate.67

Extras din document

Introducere

Personalitate remarcabilă a istoriei românilor, Alexandru Ioan Cuza şi-a legat indisolubil numele de Unirea Principatelor, act care a marcat procesul de constituire a României moderne. Ales Domnitor al Moldovei şi Munteniei, unite prin persoana sa, Alexandru Ioan Cuza a iniţiat, în timpul scurtei sale domnii – 1859-1866 – un amplu program de reformare care au transformat din temelii structura societăţii româneşti. Prin opera sa înnoitoare, „Domnul Unirii”, a contribuit în mod esenţial la progresul şi modernizarea ţării. Patriotismul care l-a călăuzit în toate acţiunile sale l-a situat în conştiinţa poporului nostru alături de marile glorii ale trecutului.

Lucrarea de faţă urmăreşte de a contura mai bine programul de reformare bsericească a marelui Domnitor, prin care se arată marea sa personalitate şi iubirea de ţară şi de dreptate care l-au călăuzit în toată viaţa sa.

Identificându-se cu aspiraţiile de libertate, dreptate şi progres social, Domnitorul Unirii, prin reformele structurale pe care le-a iniţiat şi înfăptuit, a contribuit în mod decisiv la progresul societăţii româneşti şi al Bisericii străbune, ajutându-le în dezvoltarea lor în plan spiritual, social şi administrativ. Animat de o dragoste fierbinte faţă de patrie, întruchipând cu cinste dreptul de afirmare liberă şi demnă a naţiunii sale, neabătut şi intransigent când era vorba de ţară, Cuza neîndoielnic este şi rămâne un ilustru conducător al naţiunii române, unul dintre principalii făuritori ai României moderne.

Este lucru ştiut de toţi, că până în secolul XIX Ţările Române s-au dezvoltat într-un ritm într-adevăr slab. Sistemul general de conducere continua să fie, în secolul XIX, cel vechi, feudal. De abia actul Unirii de la 1859 a făcut posibilă consolidarea Principatelor în interior şi în afară, datorită, în mare parte, guvernului de atunci şi mai ales Domnitorului Cuza, care a proiectat şi impus o mulţime de reforme în acest sens.

Îndrăzneţul plan al reformelor lui Alexandru Ioan Cuza era o adevărată binefacere pentru ţară. Bucuria şi mulţumirea manifestate faţă de unele din măsurile lui, sunt o mărturie în această privinţă. Legile bisericeşti ale lui Cuza sunt ca oricare alte legi, produsul firesc al procesului istoric de dezvoltare al vieţii. De aceea, ele nu pot fi înţelese fără o cunoaştere a situaţiilor şi împrejurărilor care le-au dat viaţă. În înţelegerea şi aprcierea acestor legi, precum şi a tulburărilor produse de unele dintre ele, cunoaşterea aceasta trebuie să cuprindă poziţia Bisericii şi a conducătorilor ei, atât pe plan intern, cât şi extern.

I. Cadrul istoric din a doua jumatate a sec. al XIX-lea. Unirea Principatelor Române

Spre mijlocul veacului al XIX-lea societatea româneasca se afla într-o situaţie complexă, contradictorie, în ceea ce priveşte opţiunile de viitor, respectiv căile pe care urma să se angajeze. Pe de o parte, continua să se menţină un puternic trdiţionalism, susţinut cu energie şi de forţele conservatoare, care se opuneau pe cât le era posibil unor înnoiri în ceea ce priveşte structurile interne, diversele instituţii ale statului, inclusiv a raporturilor dintre autoritatea laică şi Biserică, cu instituţiile sale.

Nu poate fi ignorat şi alt fapt, acela al pătrunderii tot mai intens a ideilor iluminismului apusean în Principatele Române, prin intermediul tot mai numeroşilor tineri care îşi făceau, şi nu o dată îşi şi desăvârşeau, studiile în Occident şi care, întorşi acasă, militau pentru „europenizare”, adică şi pentru modificarea raporturilor dintre stat şi Biserică, în conformitate, mai mult sau mai puţin real şi vizibil, cu tendinţele de laicizare din Occident, mai evidente, între altele, în sistemul de educaţie, adică în şcoli, în ceea ce priveşte drepturile politice şi civile, chiar şi în ceea ce priveşte egalitatea religioasă între diferitele confesiuni creştine sau chiar în raport cu alte opţiuni religioase – mozaismul, de pildă, francmasoneria cu un rol important pe atunci etc.

În sfârşit, nu poate fi ignorat şi faptul că, realităţile interne ale Principatelor Române erau influenţate, nu o dată determinate de Marile Puteri implicate în aşa-numita „Problemă orientală”, între care Rusiei – proclamată protectoarea creştinilor din Orient, în mare măsură din raţiuni demagogice şi politico-diplomatice puse în slujba expansionismului - , îi revenea un rol important.

Pentru mai multă vreme, respectiv până dincolo de jumătatea secolului al XIX-lea, situaţia internă a Principatelor Române a stat sub semnul Regulamentelor Organice, care au reprezentat, într-un anume fel, o primă formă de organizare constituţională şi care cuprindea, în general, numeroase elemente şi în legătură cu Biserica românească, fixându-i un statut care, în linie generală, a durat până în vremea lui Alexandru Ioan Cuza. Precum se ştie, timp de şase ani, începând din 1828, Principatele Române s-au aflat sub ocupaţie rusească. Prin Tratatul de pace de la Adrianopol, din 2-14 septembrie 1829, - adevărat dictat al învingătorului de atunci, - Rusia şi-a impus nu numai aşa-zisul protectorat statal, în realitate o formă de semidominaţie, dar din punct de vedere al organizării de stat sub cele mai diverse forme. Însăşi alcătuirea Regulamentelor Organice a fost încredinţată unor boieri filoruşi, care au lucrat sub supravegherea atentă şi atotputernică a adjunctului guvernatorului general, generalul-conte Pavel Kiseleff, care a şi avut, de altfel, cuvântul final în stabilirea textelor care au şi intrat apoi în vigoare.

Teoretic, se prevedea o organizare de stat bazată pe principiul separării puterilor. Debuta atunci, intr-un anume fel, şi o istorie a parlamentarismului modern la români. Prin prevederile identice în ceea mai mare parte şi prin afirmarea clară a ideii de unitate, Regulamentele Oreganice au avut un rol însemnat în pregătirea Unirii Principatelor.

Preview document

Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 1
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 2
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 3
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 4
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 5
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 6
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 7
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 8
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 9
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 10
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 11
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 12
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 13
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 14
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 15
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 16
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 17
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 18
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 19
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 20
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 21
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 22
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 23
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 24
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 25
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 26
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 27
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 28
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 29
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 30
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 31
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 32
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 33
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 34
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 35
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 36
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 37
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 38
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 39
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 40
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 41
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 42
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 43
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 44
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 45
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 46
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 47
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 48
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 49
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 50
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 51
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 52
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 53
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 54
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 55
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 56
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 57
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 58
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 59
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 60
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 61
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 62
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 63
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 64
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 65
Alexandru Ioan Cuza și reformele sale bisericești - evaluare din perspectivă istorică și teologică - Pagina 66

Conținut arhivă zip

  • Alexandru Ioan Cuza si Reformele Sale Bisericesti - Evaluare din Perspectiva Istorica si Teologica.docx

Alții au mai descărcat și

Sfântul Munte Athos

INTRODUCERE 6 CAPITOLUL I: PREZENTAREA MUNTELUI ATHOS 1.1 Aşezarc geograficã 8 1.2 Athosulde-a lungul istoriei 1.2.1 Athosul în vechime 10...

Cateheza în zilele noastre

INTRODUCERE Așa cum biune se știe catehizarea este o operă misionară și duhovnicească a Bisericii noastre ce are în vedere prompovăduirea...

Mesianismul

INTRODUCERE Ideea mesianică ia naştere odată cu începutul neamului omenesc. Ceea ce a provocat doctrina despre reformatorul sufletului omenesc a...

Paisianismul - curent de reînnoire spirituală

Introducere În această lucrare de licenţă mi-am propus să arăt valoarea rugăciunii lui Iisus, felul cum este ea percepută de cuviosul Paisie...

Preoția și viața bisericească a credincioșilor

Despre „ Teologia Pastorală” s-a scris şi se va mai scrie mult. Primind ca temă de „Disertaţie”, „Preocupările de Teologie Pastorală în paginile...

Familia, școala și biserica - principalii factori în educația religioasă

MOTO Drept aceea, mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, învăţându-le să păzească...

Muzica bisericească psaltică la începutul secolului XIX reprezentanți - Macarie Ieromonahul, Anton Pann și Dimitrie Suceveanu

I. INTRODUCERE Din toate timpurile, la toate popoarele lumii, muzica a constituit o modalitate artistică de potenţare a sentimentului religios....

Concepția Ortodoxă Despre Duhul Sfânt

Preliminarii Credinţa în Dumnezeu – Sfânta Treime constituie învăţătura fundamentală şi specifică a Bisericii Creştine. Sfânta Treime este cea...

Ai nevoie de altceva?